Cum vor preveni medicii de familie afecţiunile psihice

Tinerii sunt cei mai vulnerabili la depresie, afirmă specialiştii

Medicii psihiatri trag un nou semnal de alarmă în privinţa evoluţiei bolilor psihice. Pentru descoperirea precoce a acestor afecţiuni este vital ca specialiştii din domeniul sănătăţii mintale să lucreze împreună cu cei din serviciile de îngrijire primară. Medicii de familie sunt de acord, dar spun că este nevoie de mai mult.

Peste 50% din bolile psihice apar până la vârsta de 14 ani, iar până la 75% se manifestă înainte de vârsta de 24 de ani, însă nu sunt depistate precoce. Cifrele îi îngrijorează pe medicii psihiatri, care propun angrenarea medicilor de familie în procesul de depistare precoce a afecţiunilor mintale. Aceasta este principala temă de dezbatere de la Congresul Internaţional al Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie (WPA 2015), care se desfăşoară, zilele acestea, la Bucureşti.

Concret, psihiatrii propun o paradigmă nouă, integrativă pentru sănătatea populaţiei, a sistemelor sanitare şi a politicii sănătăţii: o colaborare în echipă între medicina de familie, psihiatrie şi sănătate publică.

Asta pentru că medicul de familie este, în general, primul care ia contact cu omul suferind. Implicarea sa în depistarea la timp a afecţiunilor psihice este esenţială, susţin specialiştii în sănătate mintală.

Medicii de familie, în prima linie a frontului

Se spune că integrarea suferinţelor pacientului este visul oricărui medic bun. Pacientul este unul singur, dar organele şi suferinţele sale sunt numeroase. Din păcate, dezvoltarea medicinei a dus la fragmentarea pacientului în organe suferinde care sunt rezolvate punctual de fiecare specialitate medicală în parte. Astfel, cea mai importantă provocare este colaborarea mai strânsă dintre asistenţa primară şi cea secundară.

În acest context, reprezentanţii Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie şi cei ai Asociaţiei Mondiale a Medicilor de Familie vor lucra împreună pentru a asigura instruirea şi formarea medicilor specializaţi pe îngrijire primară şi a specialiştilor în îngrijire mintală.
În viitorul apropiat, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ va lua fiinţă un centru de excelenţă, în care medicii de familie şi psihiatrii vor învăţa să colaboreze pentru a preveni afecţiunile psihice.

Familia, un rol important

Potrivit specialiştilor, nu doar medicul de familie are un rol esenţial în tratarea primară a problemelor de natură psihiatrică, dar şi familiile pacienţilor. Asta pentru că membrii de familie cunosc cel mai bine schimbările survenite în starea unei persoane.

„Noi trebuie să lucrăm împreună cu părinţii, cu educatorii, cu cei care realizează politici, cu familia extinsă, pentru a ne asigura că atunci când persoanele se simt stresate sau tind să dezvolte afecţiuni de natură mintală pot să beneficieze de intervenţii imediate în fază timpurie, pentru ca aceste persoane să nu îşi petreacă o bună parte din viaţă încercând să fie tratate“, a declarat, miercuri, preşedintele Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie, Dinesh Bhugra, la congresul organizaţiei.

„Putem depista depresiile minore, dar e nevoie de mai mult“

Medicul de familie Rodica Tănăsescu spune că numărul pacienţilor care suferă de depresii minore sau chiar de probleme de sănătate mintală grave este în creştere şi că doctorii au posibilitatea să depisteze din timp aceste patologii care se soldează, în tot mai multe cazuri, cu suicid.

„Sunt depresiile minore pe care medicul de familie trebuie să le depisteze. Asta pentru că ele agravează şi probleme somatice ale pacienţilor, respectiv bolile de inimă sau cele de stomac”, a explicat medicul de familie.

Potrivit acestuia, autorităţile trebuie să creeze un circuit al pacientului care riscă să dezvolte depresii sau alte demenţe, astfel încât acesta să beneficieze de serviciile medicale preventive. Pentru asta, arată medicul, este nevoie şi de modificări legislative.

„Din păcate, birocraţia îi împiedică pe mulţi să acceseze aceste servicii pentru a se trata. Mai sunt şi pacienţi care evită să se prezinte la medic şi să ne spună că au început de depresie, este dificil să îi monitorizăm. Cu toate acestea, medicul de familie îşi cunoaşte pacienţii şi vede când asiguratul şi-a pierdut pofta de viaţă şi are semne de depresie”, a completat Tănăsescu.

Pacient: „Unii bolnavi de cancer s-au sinucis”

Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (APCR), afirmă că şi bolnavii oncologici dezvoltă psihoze şi anxietate sau chiar depresie.
„Procentul celor care fac depresie e mare, pentru că impactul bolii este enorm. Nu sunt pregătiţi atunci când află diagnosticul, i se spune că suferă de cancer şi unii ajung să ia mai multe medicamente pentru tratarea depresiei decât medicamente pentru a-şi trata cancerul. Sunt şi multe tentative de suicid, unii reuşesc să meargă până la capăt cu acest gest”, a explicat Irimia.
Reprezentantul pacienţilor spune că medicul de familie ar trebui să dispună de toate pârghiile necesare pentru a-l trimite pe bolnav la un psiholog sau un psihiatru, după caz. „Puţini accesează serviciile psihologice, este complicat şi renunţă. Cert este că 75% din reuşita tratamentului se bazează pe psihicul pacientului”, a conchis Cezar Irimia.

Creştere alarmantă a numărului de bolnavi psihic

Cu 1.100 de bolnavi psihic la suta de mii de locuitori, România se află pe locul trei într-un clasament care include 23 de ţări europene. Astfel, pe parcursul ultimilor ani, numărul cazurilor de afecţiuni psihice înregistrate în sistemul medical (la externare)  aproape că s-a dublat, arată statisticile oficiale. 

Situaţia reală este chiar mai gravă. Numărul tulburărilor psihice este semnificativ mai mare şi se întinde pe o paletă largă, de la sfera tulburărilor uşoare anxios-depresive, atacuri de panică, dependenţă de alcool şi substanţe, la psihoze, boli endogene, de coloratură afectivă sau schizofrenie. Datele OMS relevă că între 9% şi 10% din locuitorii României sunt diagnosticaţi cu depresie, intensitatea acesteia variind de la o depresie uşoară reactivă unor triggere psihologice de tipul probleme conjugale, financiare, dificultăţi sau disponibilizări la locul de muncă, mergând până la episoade depresive majore.

Copiii, afectaţi de anxietate

Mai expuşi chiar decât adulţii la afecţiuni psihice sunt copiii. Statisticile arată că un sfert dintre copii vor suferi probleme de sănătate mintală până în 2020. Potrivit estimărilor Salvaţi Copiii, realizate pe baza calculelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din cei aproximativ 3,8 milioane de copii români, peste 760.000 au o problemă de sănătate mintală, cele mai răspândite fiind, de departe, tulburările de anxietate.

Pentru intervenţia şi tratamentul acestor copii, activează la nivel naţional, în sistemul public,  mai puţin de 200 de psihologi specializaţi în sănătatea mintală a copilului şi circa 120 de medici specializaţi în psihiatrie pediatrică (ultimele estimări indică o scădere a numărului acestora, din cauza migraţiei personalului sanitar).