Copacul secular, "cutia neagră" a încălzirii globale

Chiparoşii şi arborii de sequoia dovedesc că fenomene meteorologice similare celor actuale au existat şi în urmă cu mii de ani . Copacii vechi de sute de ani arată cum au avut loc

Chiparoşii şi arborii de sequoia dovedesc că fenomene meteorologice similare celor actuale au existat şi în urmă cu mii de ani .

Copacii vechi de sute de ani arată cum au avut loc schimbările climatice, explică un studiu al geologilor argentinieni, citat de Reuters. Mostrele luate dintr-unul din cele mai bătrâne exemplare de chiparoşi din Patagonia, care trăieşte pe malurile lacului Nahuel Huapi, pot ajuta la obţinerea de informaţii despre starea vremii din fiecare an de viaţă al arborelui.

Specialiştii au descoperit că o specie de chiparoşi, numită "alerce", din Argentina, care creşte foarte încet, poate ajunge la înălţimi de peste 50 de metri şi poate trăi peste 2.000 de ani. Acest arbore este unul dintre cei mai longevivi arbori de pe pământ.

De aceea, prin studierea trunchiului copacului, geologii pot spune cum a fost vremea cu mii de ani în urmă. "Acest lucru ne-a ajutat să ne dăm seama că, în unele zone din Patagonia, anul 1998 a fost cel mai cald din ultimii 400 de ani", a declarat geologul Ricardo Villalba. El mai spune că vremea caldă din ultimii ani nu a mai avut loc de aproape 400 sau 500 de ani.

Inele copacilor ajută la cercetarea trecutului

Inelele copacilor au arătat faptul că temperaturile din secolul al XX-lea au fost "anormal de calde". În cel mai rău caz, temperaturile din ultimul secol au crescut cu 0,86 de grade Celsius, în comparaţie cu temperaturile din anteriorii 260 de ani.

Specialiştii spun că inelele copacilor pot lămuri dacă încălzirea globală este rezultatul activităţilor umane sau face parte din ciclul natural al pământului. De asemenea, chiparoşii pot ajuta oamenii de ştiinţă să cerceteze trecutul îndepărtat, aflând date anterioare anului 1856, când Societatea Meteorologică Britanică a început pentru prima dată să colecteze date meteorologice din întreaga lume.

Schimbări de climă în Argentina

Geologul Villaba a comparat rezultatele găsite de el cu cele ale oamenilor de ştiinţă de la Centrul de cercetare de la Puerto Blest. "Chiparoşii au particularitatea longevităţii şi rezistenţei în timp. De aceea, în coaja lor, am găsit material fosil ce poate fi folosit pentru studierea secolelor din urmă", spune Villalba. Geologul arată că, atunci când informaţiile sunt complete, ele pot da noi date despre climă, care acum nu pot fi obţinute decât prin studierea sedimentelor din oceane sau a polenului antic.

Alţi specialişti dezvăluie că arborii din Argentina arată că în această parte a lumii există o descreştere a precipitaţiilor în ultimul deceniu şi o creştere accentuată a temperaturilor. "Putem să folosim unele dintre rezultatele pe care le avem pentru a verifica şi a testa modelele climatice făcute pe calculator. Astfel putem să vedem dacă ele ne dau o imagine realistă a ceea ce s-a întâmplat în trecut şi totodată asupra viitorului", spune Brian Lukman de la Universitatea Ontario.

"El Nino" a existat mai demult

Tot în America de Sud, dar de data aceasta în Chile, o echipă de cercetători englezi a descoperit că în regiune au existat fluctuaţii mari de apă cu mii de ani în urmă, informează site-ul BBC News Online. Prin studierea inelelor a 28 de chiparoşi, oamenii de ştiinţă englezi susţin că au dovada că "El Nino" a existat şi mai demult, cu toate că e sursa actuală a schimbărilor vremii.

Ei susţin că El Nino e cauzat de o mişcare ciclică a apelor calde ale Oceanului Pacific. De asemenea, cercetătorii spun că arborii din sudul statului Chile arată care au fost înregistrările de temperatură în urmă cu peste 50.000 de ani. "Inelele ne ajută să ne facem o idee despre condiţiile sezoniere care au existat în fiecare an, să vedem cât de cald a fost sau cât de mole era solul în care creştea copacul", a spus Keith Briffa de la Universitatea East Anglia.

Arborii de sequoia, clonaţi

Potrivit cotidianului "Usa Today", cercetătorii de la compania "Bartlett Tree Experts" şi-au propus să rezolve misterul copacilor seculari şi să afle de ce cresc atât de mari şi de ce au o asfel de durată de viaţă. În plus, studiile cercetătorilor vor arăta dacă arborii au vreo legătură cu încălzirea globală. Proiectul americanilor prevede studierea giganţilor sequoia, care vor fi clonaţi.

"Vom preleva material genetic de la copaci astfel încât să creăm o "biliotecă vie" care să le permită cercetătorilor să afle ce anume le permite acestor copaci să devină cei mai înalţi şi mai mari de pe pământ", a declarat David Milarch, directorul de proiect. Acesta mai spune că arborii clonaţi vor fi plantaţi în apropierea universităţilor, astfel încât cercetătorii să-i poată studia cu uşurinţă. "Sper ca proiectul nostru să îndemne pe cât mai mulţi oameni să protejeze arborii de sequoia, care au o putere magică asupra oamenilor", a spus Milarch.

Arborii vechi, adevărate ecosisteme

Copacii seculari sunt un habitat propice pentru multe dintre organismele care trăiesc în jur. Specialiştii spun că numărul mare de arbori vechi dintr-o regiune arată că acolo exista cândva o varietate mare de plante şi animale. În plus, faptul că multe dintre speciile rare sunt asociate cu arborii seculari dezvăluie că în acele zone au existat cândva păduri întregi de astfel de arbori. Cu cât vârsta copacului e mai mare cu atât creşte calitatea vieţii sălbatice, spun specialiştii. Există mii de specii care depind de arborii seculari şi care în prezent sunt pe cale de dispariţie.