Consilierii din Zarnesti fura o bucata din Parcul National Piatra Craiului

Ieri, printr-o sedinta extraordinara, doua treimi din consilierii locali ai orasului Zarnesti au decis marirea intravilanului localitatii cu aproximativ 2.000 de hectare. Astfel se dubleaza suprafata

Ieri, printr-o sedinta extraordinara, doua treimi din consilierii locali ai orasului Zarnesti au decis marirea intravilanului localitatii cu aproximativ 2.000 de hectare. Astfel se dubleaza suprafata urbei. Hotararea respectiva este contestata de o parte din consilierii locali, care spun ca suprafata introdusa in intravilan "musca" din Parcul National Piatra Craiului. Interesele puse in joc sunt mari: capii primariei din localitate spun ca se impunea marirea intravilanului pentru a include in Planul Urbanistic General si sate apartinatoare de oras, devenite cartiere-satelit. Contestatarii spun ca miza este, de fapt, alta: majoritatea terenului adaugat prin votul de ieri este localizat pe Valea Barsei si de-a lungul drumului care duce la Cabana Plaiul Foii, loc propice pentru vilele de vacanta ale somitatilor din zona. De altfel, primele "casute" au aparut inca de acum 2 ani. Conform spuselor lui Marian Teleleu, unul din consilierii contestatari, sedinta de ieri - a treia in ultimele 3 zile avand drept subiect intravilanul - a fost organizata in lipsa unor avize favorabile de la Inspectoratul de Protectie a Mediului Brasov, Consiliul Judetean si Parcul National Piatra Craiului. Hotararea de consiliu poate pune serios in pericol patrimoniul natural si dezvoltarea ecoturismului din regiune. De cealalta parte, viceprimarul localitatii, Cezar Petrescu, declara ca suprafata adaugata intravilanului nu include arii protejate pentru simplul fapt ca legislatia actuala nu prevede cu exactitate care sunt limitele Parcului National Piatra Craiului, ci doar suprafata lui. Consiliul Local Zarnesti a fost insa atentionat recent, printr-o adresa a Ministerului Mediului, ca nu este posibila includerea in intravilan a zonei respective, constructia de locuinte putand avea un impact negativ asupra mediului. In acelasi comunicat se atrage atentia ca limitele parcului national in discutie sunt avizate de catre Academia Romana si de catre toate ministerele de resort. Consilierii contestatari trag semnalul de alarma: daca aceasta hotarare de consiliu ramane valabila, ea poate distruge doua proiecte internationale privind conservarea si dezvoltarea zonei, unul finantat de Banca Mondiala, Guvernul Romaniei si Regia Nationala a Padurilor (pentru care s-au alocat deja 2,4 milioane de dolari), celalalt pe punctul de a aduce o investitie de circa 1 milion de euro din partea guvernului german si a unor organizatii internationale.