Braconajul turcesc in apele romanesti - o traditie de o suta de ani

Vreo 20 de salupe denumite vedete care au de supravegheat o zona maritima intinsa cat Dobrogea. Aceasta este Garda de Coasta a Romaniei (structura aflata in cadrul Politiei de Frontiera) care, in

Vreo 20 de salupe denumite vedete care au de supravegheat o zona maritima intinsa cat Dobrogea. Aceasta este Garda de Coasta a Romaniei (structura aflata in cadrul Politiei de Frontiera) care, in fiecare an, duce adevarate batalii navale cu flotele turcesti venite la braconaj. "Ciocnirea" de joi, cand navele politistilor de frontiera au capturat sapte pescadoare turcesti doar dupa ce au deschis foc de somatie, "este un lucru care se intampla frecvent in fiecare primavara". Asa cum povestesc ofiterii din cadrul Garzii de Coasta, turcii fac braconaj in apele Romaniei inca din 1900. Apoi au venit fiindca nimeni nu pazea zona, iar in anii '89 - '98, "granicerii erau baieti buni". Conform spuselor politistilor de frontiera, braconierii turci prefera apele romanesti fiindca aici e cel mai usor de intrat: la ucraineni se patruleaza cu MIG-ul si distrugatorul, iar bulgarii folosesc mitralierele jumelate fara nici o jena. Nu de putine ori, pescadoarele braconierilor au fost scufundate sau gaurite in apele teritoriale ale bulgarilor si ucrainenilor. Garda de Coasta a tras primul foc de avertisment dupa braconieri in anul 2000, cand nava turceasca Farhat Reiss a fost fugarita de o vedeta din dreptul Constantei pana in apele bulgaresti. Un alt caz in care s-au folosit mitralierele de la bord s-a inregistrat tot in 2000, cand nava Gunvenler, "prinsa la calcan", a incercat sa scape dupa ce a vrut sa intre in plin in vedeta Garzii de Coasta. Tupeul braconierilor turci nu a avut limite: Gunvenler a reusit sa scape, insa dupa cateva saptamani a revenit in apele romanesti, tot la braconat. La a doua intalnire, romanii au tras in plin si au reusit sa prinda vasul turcesc. Surse din cadrul Garzii de Coasta spun ca si la intalnirea de joi, navele turcesti au incercat sa scape cu fuga. "Inainte, cand erau mai multi, incercau sa dea peste noi, sa ne scufunde. Acum, ca stiu ca tragem imediat, incearca sa scape cu fuga", povestesc cei din cadrul Garzii de Coasta. Surse din cadrul Directiei Politiei de Frontiera Constanta sustin ca braconierii turci stiu care sunt posibilitatile Garzii de Coasta a Romaniei: "avem barci din anii '70-'80. Cea mai noua este din '85. Putem sa iesim in larg doar cand marea e de gradul intai sau doi. In rest, e pericol de scufundare. Dar problema iesitului pe mare ne-o punem cand avem motorina. La noi, situatia e ca peste tot - lipsa crunta de combustibil. In aceste conditii, turcii vin cu pescadoare cu motoare puternice care dezvolta de doua ori puterea motoarelor vedetelor noastre si cu aparatura ultimul racnet. Au radare nou-noute si sisteme de ghidare sofisticate. Spre exemplu, ei intra in apele noastre, isi lasa plasele de care sunt atasate niste balize controlate prin telecomanda. Acestea - care se afla la o adancime de vreo 4 metri sub apa - transmit semnale prin satelit, iar braconierii vin la precizie exact in locul unde au aruncat plasele". Conform datelor specialistilor, braconajul turcilor in apele romanesti e o afacere de milioane de dolari. Fiindca in zona tarmului nostru - unde apa e mai mica decat in alte parti ale Marii Negre - din luna aprilie pana in iunie se gasesc sute de bancuri de calcan care isi depun icrele, turcii doar isi arunca plasele si au un profit enorm. La "o plasa", un pescador-braconier poate incarca 600 de kilograme de calcan, iar intr-un sezon turcii scot sute de tone. In conditiile in care kilogramul face 20 de dolari, braconierii turci au ajuns sa exporte "marfa", uneori, chiar si in Romania.