Basarabia - o problema mai grea decat Tezaurul

Relatiile Romaniei cu Rusia nu izbutesc sa ajunga in secolul XXI. Premierul rus, Mihail Kasianov, a suierat dupa intrevederea cu Adrian Nastase: "Moscova vrea sa creada ca manifestatiile de la

Relatiile Romaniei cu Rusia nu izbutesc sa ajunga in secolul XXI. Premierul rus, Mihail Kasianov, a suierat dupa intrevederea cu Adrian Nastase: "Moscova vrea sa creada ca manifestatiile de la Chisinau impotriva atribuirii statutului de a doua limba de stat limbii ruse nu sunt finantate din surse externe". Ieri, Duma de Stat a aprobat in unanimitate un proiect de hotarare privind "inadmisibilitatea amestecului autoritatilor romane in problemele interne ale Republicii Moldova". Sunt declaratii si atitudini mai rar intalnite intre state independente si suverane in Europa postcomunista. Romania si Rusia nu au granite comune, iar Rusia nu este beneficiara directa, in urma pactului Ribbentrop-Molotov, de teritorii romanesti. Si totusi, in ultimii 12 ani, cele doua state nu au izbutit sa depaseasca vechile adversitati si sa infranga greutatile trecutului. De aceea, istoria recenta a relatiilor bilaterale este plina de nuante gri. Faptul ca doua treimi din aceasta perioada la conducerea Romaniei s-a aflat Ion Iliescu, om care nu are nevoie de translator pe relatia Rusia, nu a ajutat deloc la mai buna intelegere dintre Bucuresti si Moscova. Oficial, ceea ce desparte Romania si Rusia, impiedicand semnarea tratatului bilateral, sunt condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov prin care URSS a ocupat Basarabia si Bucovina si problema tezaurului romanesc adapostit la Moscova in anii primului razboi mondial si "disparut" apoi fara urma. De ani de zile, aceste probleme au oprit normalizarea relatiilor bilaterale. Chiar dupa ce Romania a semnat cel mai dificil tratat al sau, cel cu Ucraina, la 2 iunie 1997 - Kievul fiind beneficiar direct al pactului hitleristo-stalinist - nu s-a reusit sa se avanseze in relatia cu Rusia. Timpul nu a rezolvat de la sine vechile probleme. Mai mult, iata, in conditia aparitiei unei situatii complicate asa cum este cea de la Chisinau, relatiile romano-ruse s-au tensionat fara precedent in perioada postcomunista. Actele absurde ale guvernului comunist din Republica Moldova - guvern emanat insa din alegeri libere si corecte, asa cum a apreciat OSCE - ii privesc doar pe cetatenii Republicii Moldova. Faptul ca acolo sunt implicati de fapt romani si rusi ar fi putut fi, in conditiile unei relatii romano-ruse de incredere si colaborare, un prilej de dialog si detensionare a unei situatii provocate de un guvern vetust, incapabil sa conduca o tara. Dar, pe fondul ignorarii reciproce anterioare si in absenta unor interese comerciale comune si solide, faptul a incins spiritele la Bucuresti si Moscova. Desigur ca Rusia, tara cu interese politice globale, stie ca Romania nu are cum sa provoace revolte in Republica Moldova, asa cum a provocat Moscova in anii '90, sufocand rapid independenta reala a noului stat abia desprins din URSS. Raceala manifestata la Moscova fata de Adrian Nastase ar putea fi in jocul diplomatiei ruse un mesaj adresat nu doar Bucurestiului, dar si Occidentului, in sensul ca Romania poate fi o problema europeana in planul securitatii. Moscova mizeaza probabil pe ideea ca, daca pe vremuri cei primiti cu raceala la rusi erau luati la sanul Occidentului, acum lucrurile s-au mai schimbat. De aceasta data insa, Rusia nu a luat suficient in calcul gestul lui Nastase. Vizitand Moscova intr-un moment dificil - fapt in sine un gest prietenesc - Romania a oferit un mesaj Vestului ca in conditii diplomatice dificile intelege sa iasa din inchistare si sa faca un prim pas spre normalizarea relatiilor cu Rusia. Premierul roman a facut la Moscova tot ceea ce putea sa faca un lider european aflat intr-o tara cu care doreste sa construiasca o relatie. A acceptat o intalnire cu vicepresedintele Dumei de Stat - Camera inferioara a Parlamentului - presedintele Selezniov fiind, coincidenta, plecat la Viena, si a explicat dorinta Romaniei de certa colaborare. A doua zi dupa plecarea sa, Duma a considerat necesar sa adopte rezolutia impotriva Romaniei. Nastase a discutat cu premierul Kasianov avand acelasi mesaj de deschidere. Faptul nu l-a impiedicat pe rus in conferinta de presa sa lanseze amenintari la adresa Romaniei. Programul premierului la Moscova ar fi permis si o intalnire cu atotputernicul presedinte Putin, dar acesta nu a avut, se pare, timp si interes pentru a privi cu atentie spre Romania. Faptul ca Bucurestiul incearca deschiderea catre Rusia este pozitiv. Importanta aici nu este doar reactia Moscovei, ci si mesajul pe care Romania incearca sa-l dea Occidentului. O dovada ca el a fost receptionat ar putea fi declaratia ambasadorului SUA la NATO, Nicolas Burns, care atunci cand Nastase se afla la Moscova, incercand cu greu sa se faca inteles de Kasianov, declara la Bucuresti: "Romania este un candidat serios pentru admiterea in Alianta Nord-Atlantica".