Alimentație corectă și igiena vieții. Ce înseamnă toate acestea?
0În fiecare an, pe 16 octombrie, este marcată Ziua Internațională a Alimentației. Anul acesta, Națiunile Unite prin intermediul Organizaţiei Alimentului şi Agriculturii (FAO) au propus tema „Nu lăsăm pe nimeni în urmă: producții mai bune, o nutriție mai bună, un mediu mai bun, ceea ce înseamnă o viață mai bună”.
Ziua Internațională a Alimentației a fost marcată la București și prin organizarea conferinței ”Prevenţie prin Alimentaţie personalizată şi Stil de viaţa echilibrat – 2022”. La sfârșitul anului 2019 și începutul anului 2020, deci înainte de pandemie, Centrul de Observare a Obezității Globale ne considera o țară cu 47,7% adulți supraponderali și din care 10,9% adulți suferă de obezitate. Este foarte posibil ca pandemia să fi urcat și mai mult aceste date, a precizat biologul Lygia Alexandrescu, președintele Societății Române de Educație Nutrițională, în deschiderea conferinței.
Obezitatea nu este o problemă doar în România. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că o combinație dintre o dietă dezechilibrată și un stil de viață sedentar a dus la creșterea ratei de obezitate, nu numai în țările dezvoltate, ci și în țările cu venituri mici, unde foametea și obezitatea adesea coexistă. Aceleași date scot în evidență că peste 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de fete și băieți cu vârsta cuprinsă între 5-19 ani sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de foame.
Alimentația de prevenție
Cifrele sunt îngrijorătoare și este nevoie ca meniul zilnic să fie personalizat și să includă alimente nutritive și ușor de procurat. “Atunci când vorbim despre hrană, despre alimentație este necesară sustenabilitatea. Trăim vremuri cu conflicte, cu schimbări climatice, cu inegalitate, cu creșteri constante de prețuri și atunci și această sustenabilitate înseamnă oportunitate pentru cei care produc, oportunitate pentru cei care consumă și mai ales grijă față de mediu. Este necesară o lume în care alimentul să fie suficient cantitativ, să fie nutritiv, sigur și ușor de procurat. Dacă vorbim despre alimentația de prevenție, asta înseamnă că avem grijă să prevenim, să întârziem și să reducem impactul bolilor asupra organismului prin ceea ce consumăm”, a adăugat Lygia Alexandrescu.
În alimentația sănătoasă intră și odihna și managementul stresului și hidratarea și orele corecte de somn. Potrivit Lygiei Alexandrescu, când vorbim despre dietă nu vorbim doar despre ce ingerăm, doar despre nutrienți: ”Se vorbește despre dietă, nu despre hrană. Hai să vorbim despre ce obține corpul din ce consumăm, și nu despre cât de restrictiv ar trebui să fie un program alimentar. Categoric, caloriile contează, dar contează și nutrienții pe care corpul îi primește, cât de biodisponibili sunt, cât de bine se absorb și atunci e important să înțelegem că, chiar dacă trebuie urmată o dietă, cea bună nu e cea cu care scazi în greutate, ci cea cu care te menții. Când vorbim despre personalizare, ne gândim la faptul că nu suntem la fel și că trebuie să schimbăm atitudinea conform căreia alimentația e aceeași pentru toată lumea. Suntem indivizi diferiți, avem diferențe în anumiți parametri biochimici, metabolici, genetici și mai ales de microbiotă. Acestea ar fi cele 4 noțiuni care ne diferențiază și de aceea alimentația trebuie să fie personalizată. Beneficiile personalizării ar fi creșterea nivelului energetic, creșterea biodisponibilității și a absorbției nutrienților, îmbunătățirea stării de funcționare a organismului și creșterea calității vieții”.
Mult nu înseamnă neapărat bun
În cazul alimentației este importantă cantitatea și calitatea a atras atenția dr. Adina Simona Dragomir, medic primar endocrinologie, doctor în științe medicale la Institutul de Endocrinologie I.C. Parhon din București: ”Atunci când vorbim de alimentație trebuie să vorbim și de cantitate și de calitate. Discuțiile despre cantitate sunt cele mai frecvente pentru că obezitatea este cea care primează și este lucrul cel mai evident. Dar ar trebui să vorbim și despre deficitul nutrițional, chiar dacă România clar nu se compară cu țările în care foametea există în mod real, cum sunt din cele din Africa Subsahariană sau Asia de Sud-Est; totuși nu stăm extraordinar de bine, cel puțin comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană și trebuie să vorbim în mod cert despre calitatea alimentelor. Eu sunt endocrinolog și nu pot să nu insist pe problemele endocrinologice date atât de deficitul alimentar, de exces cât și de calitatea alimentelor”.
Endocrinologul a precizat că, la copil, de exemplu, în discuție sunt deficitele de creștere, sindromul ovarian polichistic, rahitismul, gușa și noduli tiroidieni, sindromul metabolic și bineînțeles obezitatea. ”Iar la adult, pe lângă obezitate, avem sindromul hipermetabolic, avem din ce în ce mai frecventul diabet de tip 2, o să avem afecțiunile tiroidiene mergând până la cancerele tiroidiene, infertilitatea, o problemă din ce în ce mai frecventă inclusiv în societatea noastră. Toate acestea pot fi prevenite sau măcar ameliorate printr-o dietă cât mai corectă”, a adăugat dr. Adina Simona Dragomir.
Medicul a făcut câteva recomandări pe care, de cele mai multe ori oamenii le cunosc teoretic, dar nu le aplică: ”Evident, trebuie să ne contorizăm numărul de calorii pe care îl ingerăm zilnic, dar, pe lângă asta, trebuie să știm și cum să mâncăm. A fost o problemă cu deficitul de iod în România și îmi place să cred că nu mai este. Și sunt o mare susținătoare a aportului suficient de iod, sarea iodată fiind cea mai la îndemână pentru toți. Devine o problemă de sănătate publică din ce în ce mai mare deficitul de vitamina D și mai ales problemele legate de acest deficit: cum sunt osteoporoza, rahitismul. Și atunci, e important să suplimentăm vitamina D la grupele de risc cum sunt copiii și vârstnicii”, a subliniat endocrinologul.
Atenție la plastice!
Este foarte important să nu uităm să mâncăm zilnic fructe și legume, să nu uităm că trebuie să facem mișcare zilnic. ”Și prin mișcare nu înseamnă să ne apucăm neapărat de aerobic, ci să mergem în ritm alert 15-20 de minte în fiecare zi, să urcăm pe scări, să avem 7-8 ore de somn pe zi. La copii, ideal ar fi ca la ora 22.00 ei să doarmă deja, întrucât hormonul de creștere are un bioritm și el trebuie să beneficieze maxim de bioritmul acesta. În egală măsură, este important să renunțăm la fumat, la excesul de alcool, să încercăm pe cât posibil să ne ferim de alimentele așa-numite disruptori endocrini – de exemplu, de cele contaminate cu hormoni, fie că sunt estrogeni de sinteză, fie că sunt fitoestrogeni, bisfenolul A, să fim foarte atenți ca plasticele pe care le folosim în bucătărie la preparat termic, dar și la frigider, fiindcă temperaturile extreme duc la degajare, sunt și ftalații și toți produșii de degradare a insecticidelor, care sunt interziși în lumea civilizată – Europa, America de Nord - dar putem mânca alimente din alte zone ale globului. Legat de alimentele modificate genetic nu s-a tras o concluzie clară până acum. În ceea ce privește excesul ponderal nu au un efect, aș spune că nu pot face o recomandare în sensul că să le evităm în totalitate”, a mai spus endocrinologul.
Nu spun că este simplu sau ușor, a conchis medicul, dar gândindu-ne că facem toate aceste lucruri pentru sănătatea noastră, a copiilor și a societății cred că ne putem mobiliza suficient de mult ca să facem acest efort.
Se încarcă comentariile...
