Alegerile prezidentiale din Serbia - invalidate

* Kostunita castiga si de data asta scrutinul, dar nu ajunge sa se instaleze in fotoliul prezidential * El acuza cabinetul Djindjici de frauda si cere alegeri generale anticipate

Criza politica din Serbia s-a agravat din nou, ieri, dupa inca o incercare nereusita de a-l desemna pe noul presedinte al tarii. Scrutinul de duminica, al treilea din ultimele doua luni, dupa alegerile din septembrie-octombrie, a confirmat previziunile analistilor, care avertizasera ca procentajul prezentei la urne prevazut de legea electorala, de 50 la suta plus unu, ar putea sa nu fie atins. Potrivit rezultatelor preliminare, doar aproximativ 45 la suta din cei 6,5 milioane de alegatori sarbi si-au exprimat, duminica, optiunea electorala. Cei trei candidati la fotoliul prezidential au fost presedintele iugoslav, Voislav Kostunita (a carui functie actuala va disparea de anul viitor, ca urmare a transformarii Iugoslaviei in Uniunea Serbia si Muntenegru) si doi ultranationalisti: Voislav Seseli, din partea Partidului Radical Sarb, si Borislav Pelevici, din partea Partidului Unitatii Sarbe, formatiunea fostului lider paramilitar, gangster si politician, Zeliko Raznatovici, cunoscut si sub numele de Arkan. In pofida apelurilor lansate de comunitatea internationala, de insusi patriarhul Pavel si de numeroase alte personalitati din Serbia, populatia a preferat sa stea mai degraba acasa decat sa participe la vot. Oferta electorala redusa, gerul de afara, luptele pentru putere duse de clasa politica de la Belgrad, dar, mai ales, nereusita actualilor guvernanti de a imbunatati standardele de viata ale populatiei si de a onora promisiunile facute acum doi ani, cand au preluat puterea din mainile lui Slobodan Milosevici, au determinat un mare numar de oameni sa boicoteze alegerile. Daca noul scrutin ar fi fost validat, Voislav Kostunita ar fi devenit presedinte al Serbiei, cu aproape 58 la suta din sufragii, inlocuindu-l pe actualul lider sarb, Milan Milutinovici, fost apropiat al lui Milosevici si inculpat impreuna cu acesta de Tribunalul Penal International de la Haga (TIP) pentru crime de razboi in Kosovo. Kostunita, care si in precedentele alegeri a iesit pe primul loc, dar nu a reusit sa obtina postul prezidential din cauza prezentei reduse la urne, a afirmat ca nu recunoaste rezultatele noilor alegeri si a amenintat ca le va contesta la Curtea Suprema de Justitie si la instantele internationale. "Cuvantul potrivit pentru ce s-a intamplat aici este crima", a afirmat Kostunita, acuzand guvernul rivalului sau, premierul sarb Zoran Djindjici, ca a orchestrat din umbra boicotarea alegerilor si ca a intocmit liste electorale ce cuprind numeroase iregularitati. Potrivit unor apropiati ai lui Kostunita, intre 400.000 si 600.000 de alegatori inscrisi pe liste sunt fie persoane decedate, fie persoane inexistente. "Guvernul sarb ar putea intra in Cartea Recordurilor Guiness", a mai spus Kostunita, care a avertizat, totodata, voalat, executivul lui Djindjici ca nereusita scrutinului va "grabi convocarea alegerilor parlamentare anticipate". El a mai dat de inteles ca nu va mai participa la noi alegeri - in eventualitatea ca ele ar fi convocate in cateva luni - si ca va incerca inlaturarea de la putere a guvernului. Pentru ca motiunea sa de cenzura sa aiba succes in Parlament, unde Djindjici se bucura de sprijin mai puternic decat Kostunita, actualul presedinte iugoslav va fi nevoit sa se alieze cu formatiuni extremiste ca Partidul Radical Sarb, al carui lider, Voislav Seseli, a obtinut 36 la suta din voturile exprimate duminica, si cu socialistii pro-Milosevici. In timp ce tabara lui Kostunita se confrunta cu dezamagiri si frustrari, Djindjici si aliatii sai pot rasufla usurati, cel putin pentru o perioada. Kostunita amenintase de numeroase ori ca primele masuri pe care urma sa le adopte o data instalat in functia de presedinte al Serbiei ar fi fost dizolvarea Parlamentului si convocarea alegerilor anticipate, masuri care ar fi dus la inlaturarea lui Djindjici de la putere. Tabara prim-ministrului sarb, considerat proreformist si prooccidental, nu a desemnat un candidat la noile alegeri, dupa ce, in precedentul scrutin, favoritul lui Djindjici, Miroliub Labus, a fost devansat de Kostunita, care a obtinut de doua ori mai multe voturi. Analistii sustin ca manevra lui Djindjici a contribuit si ea la prezenta slaba la urne in noul tur de scrutin. Alegatorii care in septembrie-octombrie au optat pentru Labus, economist de marca si sustinator al unui program de reforme soc, menit sa asigure integrarea Serbiei in Uniunea Europeana pana in 2010, nu au avut, la noile alegeri, un candidat care sa le reprezinte asteptarile si prin urmare nu s-au prezentat la vot. In urma scrutinului de duminica, situatia politica de la Belgrad ramane confuza. Nu se stie, deocamdata, daca noi alegeri ar putea fi convocate in cateva luni. Potrivit unor politicieni sarbi, Constitutia tarii, ramasa de pe vremea lui Milosevici, nu ia in calcul posibilitatea invalidarii, de doua ori la rand, a alegerilor. Djindjici ar prefera schimbarea Constitutiei, astfel incat Parlamentul sa fie cel care il desemneaza pe presedintele Serbiei, si nu populatia tarii, prin vot direct. In acest mod, Djindjici spera ca va putea instala in fotoliul prezidential un apropiat al sau. Potrivit analistilor, dupa expirarea mandatului actualului presedinte sarb, pe 5 ianuarie 2003, si pana in momentul desemnarii unui nou lider la Belgrad, interimatul va fi asigurat, cel mai probabil, de presedintele Parlamentului sarb, Natasa Micici. Comentatorii prevad o perioada a instabilitate si de accentuare a luptei pentru putere in Serbia, in detrimentul derularii reformelor, atat de necesare in aceasta tara, adusa intr-o situatie dezastruoasa de regimul Milosevici.