Ceasul biologic: au fost indentificate „orele de vârf“ ale activităţii celulare

Două „ore de vârf“ schimbă în fiecare zi foarte repede felul în care funcţionează ţesuturile din tot organismul, susţine un grup de cercetători americani, potrivit BBC.

Cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania au realizat un studiu pe animale în cadrul căruia au monitorizat funcţionarea celulelor din 12 tipuri de ţesuturi, pe parcursul unei zile, descoperind astfel două momente în care au loc sschimbări semnificative în activitatea celulară. Acestea se întâmplă chiar înainte de ivirea zorilor şi lăsarea amurgului, notează BBC.

Experţii sunt de părere că rezultatele studiului ar putea ajuta anumite medicamente să ţintească cu mai mare precizie momentele potrivite ale ceasului biologic.

Ceasul intern produce modificări importante la nivelul organismului, el controlând vigilenţa, starea de spirit, rezistenţa fizică şi chiar riscul pentru un atac de cord, într-un ciclud de 24 de ore.

Autorii studiului citat au investigat impactul ciclului orar al zilei asupra felului în care funcţionează ADN-ul, în cdrul unor experimente pe şoareci.

Oamenii de ştiinţă au recoltat, la fiecare două ore, fragmente din rinichi, ficat, plămâni, glandele suprarenale, aortă, celule cerebrale, cerebel, ţesut adipos brun, ţesut adipos alb, inimă, hipotalamus şi muşchi scheletici.

Ei au stabilit astel că 43% dintre genele, secţiunile de ADN, implicate în fabricarea proteinelor şi-au modificat activitatea pe tot parcursul zilei.
Gene diferite au prezentat modele diferite de activitate, în ţesuturi diferite, ceea ce i-a făcut pe cercetători să estimeze că mai mult de jumătate dintre gene trec prin fluctuaţii zilnice.

Ficatul a fost cel mai dinamic din acest punct de vedere, cu 3.186 de gene„fluctuante", comparativ cu hipotalamusul, care a prezentat doar 642 de astfel de gene.

Cercetătorii menţionează că au obserat două ferestre majore de activitate în cadrul studiului  – una în zori şi alta în amurg.

Ora de administrare a medicamentelor

Este deja cunoscut faptul că unele medicamente acţionează cu o mai mare eficienţă în anumite momente ale zilei.

Bolile de inimă au drept cauză majoră ateroscleroza, adică înfudarea arterelor cu colesterol, care, în cea mai mare parte, este produs de ficat, în timpul nopţii. De aceea, administrarea statinelor înainte de culcare creşte eficienţa tratamentului.

Cronoterapia reprezintă adaptarea orei de administrare a medicamentelor în funcţie de ceasul biologic. Foto: bbc.com

Cercetătorii susţin că 56 dintre primele 100 de medicamente care se vând cel mai bine în lume şi aproape jumătate dintre cele incluse pe lista de medicamente esenţiale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) acţionează asupra genelor care, aşa cum s-a arătat, au acest tip de oscilaţii zilnice în activitatea lor.

„Oportunitate reală“

Sunt încrezător că putem folosi aceste informaţii pentru a proiecta mai bine terapiile cu medicamentele existente. Şi acesta este un avantaj enorm pentru că acest lucru nu ne va costa niciun ban în plus. Cred că este o oportunitate reală de a îmbunătăţi eficienţa medicamentelor actuale într-un mod care va fi de impact “, a declarat  dr. John Hogenesch de la Universtiatatea Pennsylvania,  pentru BBC News

Drept „foarte important“ a catalogat acest studiu şi profesorul Andrew Loudon, de la Universitatea din Manchester. El a precizat că toate medicamentele produse au reprezentat un compromis între beneficii şi efectele sencudare, cum ar fi afectarea ficatului. Rezultatele sutdiului pot fi utilizate acum pentru a înclina mai mult balanţa beneficiilor, minimizând efectele secundare.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.