Votăm din nou în Duminica Orbului. Marile partide româneşti, puse la microscop de un analist român din Danemarca
0Cercetător în științe politice la Universitatea Aarhus, în Danemarca, Costin Ciobanu are ca principal domeniu de expertiză comportamentul politic și electoral în Europa și America de Nord, inclusiv felul în care este el influențat de șocurile economice și campaniile electorale.
„Weekend Adevărul“: În România, mulți analiști spun că surpriza ar putea să vină dinspre AUR. Care ar fi totuși punctele slabe ale acestui partid?
Costin Ciobanu: În cazul AUR vedem că una este când trebuie să susțină o campanie națională, în care liderul de partid poate să personifice mesajul partidului și să-l livreze peste tot, alta este când trebuie să vină în fiecare comunitate, cu reprezentatul lor. Când ne uităm la listele de candidați în diferite comunități, vedem că AUR a avut o problemă semnificativă în a găsi acei candidați Și nu doar că a avut o problemă, dar atunci când a venit cu unii candidați, ei nu au reușit să spargă gura târgului, să creeze emoție, să obțină atenție. Vedem cu toții care este situația din București, una dintre cele mai vizibile campanii electorale din țară, unde AUR nu există, pur și simplu sunt absenți. Un partid care la nivel național, pentru alegerile parlamentare, e plasat undeva la 15-20% în sondajele de opinie, are un candidat în București în marja de 5-7%. Și acest lucru se întâmplă în multe alte comunități din țară. De asemenea, partidul a fost afectat de aceste dispute locale. Oamenii sunt nemulțumiți că au apărut unii pe listele de partid sau au apărut candidați fără a fi fost implicați în partid înainte. Toate aceste dispute au luat oxigenul electoral. AUR era pregătit pentru un anumit tip de campanie, o campanie mult mai națională, mult mai personalizată, iar această spargere i-a afectat foarte mult.
AUR ruginit?
Putem vorbi de o criză în ce privește acest partid?
În mod cert, există un anumit bazin de votanți care sunt dezamăgiți, care nu se simt reprezentați politic. Acest lucru nu e de ieri, de azi. Am trecut cu toții prin anii ’90, în care Partidul România Mare a avut o susținere semnificativă. La un moment dat, am avut și episodul PPDD. România, cred că în perioada 2016-2020, părea un fel de excepție la nivel european, pentru că nu aveam un partid populist radical de dreapta semnificativ. Astăzi, avem AUR, avem și SOS România, iar conform sondajelor de opinie, ei controlează în jur de aproximativ o cincime din electoratul din România.
E mult, e puțin?
Nu este puțin, 20% e o cifră semnificativă. Dacă acest lucru va fi confirmat în alegeri, rămâne de văzut. Ne aducem aminte surpriza care a fost reprezentată de AUR în alegerile parlamentare din 2020. Nu au făcut mare lucru la alegerile locale, dar au reușit de nicăieri să ajungă la 8%. Aș risca să spun că destinul lor politic sau felul în care va fi analizat anul politic pentru ei depinde în mai mare măsură de alegerile prezidențiale decât de ce avem în aceste zile la alegerile locale și alegerile europarlamentare.
Diaspora te ridică, diaspora te doboară
Și care ar fi atuurile lor?
Aș spune că AUR, în acest moment, este văzut mai degrabă ca un principal partid de opoziție. A reușit, cel puțin până acum, să creeze o axă de conflict cu PSD, PNL. Un lucru pe care nu îl putem nega acestei zone populiste, este foarte bună utilizarea social media. Acest lucru poate să activeze anumite categorii de public și s-ar putea ca acele calcule pe care noi le facem în acest moment să fie mai puțin relevante pentru că ar putea să ducă la un plus de mobilizare. Rămâne foarte mult de văzut ce se întâmplă în diaspora. Știm cu toții performanța foarte bună pe care AUR a avut-o peste graniță, în 2020. Dacă reușesc să folosească acest potențial al diasporei – cred că în 2019 am avut un milion de voturi în alegerile prezidențiale –, e un test semnificativ pentru ei.
Apropo de diaspora, să facem trecerea spre un alt partid de opoziție, USR, care se baza și el în mare măsură pe românii din străinătate. Cum arată acest partid înaintea alegerilor de pe 9 iunie, ce atuuri are?
Într-adevăr, diaspora, în general, a votat anti-PSD. Ne aducem aminte episodul alegerilor prezidențiale din 2009, acel faimos tur 2, în care diaspora a influențat de o manieră decisivă rezultatul final. A existat un anumit nivel de susținere pentru PNL. Ne aducem aminte și la alegerile parlamentare din 2019. Într-adevăr, USR s-a bucurat de un nivel ridicat de susținere, tocmai pentru că a fost văzut ca o alternativă, ca un partid care contesta vechile partide. O să fie o dezbatere interesantă și o să vedem cum se vor redistribui aceste voturi în alegerile europarlamentare. USR rămâne alternativa mainstream la marea coaliție și încearcă să se poziționeze ca principal partid de dreapta, să preia acest statut de la PNL, care, până la urmă, e înghițit de alianța cu Partidul Social Democrat. Cred că USR, în aceste alegeri, are șansa unor victorii vizibile în alegerile locale.
Fără lider, fără mesaj
Dar punctele lor slabe?
Dacă e să ne uităm la vulnerabilități, vedem această dezvoltare politică dezechilibrată a USR, ceea ce le limitează potențialul electoral. Sunt un partid în special de mari comunități, de mari județe, dar care contează foarte puțin în orașele mai mici, în mediul rural. Se vede și prin câți candidați au reușit să impună în diferite comunități. Sunt trași în jos și de faptul că nu au o anumită locomotivă electorală. Nu e un lucru care se aplică doar la USR, dar pentru un partid care încearcă să crească, acest lucru e problematic. Liderul partidului, Cătălin Drulă, are o problemă de notorietate, cel puțin în raport cu alți lideri politici, și pentru a reuși să genereze încredere, are nevoie de un plus de notorietate. Într-adevăr, plaja lor electorală poate părea oarecum limitată.
Ei au încercat să-și extindă baza electorală printr-un mesaj centrat pe zona corupției, însă, într-o perioadă în care practic preocupările de ordin economic devin mai importante, acest mesaj a trecut în plan secund. Iar faptul că lupta anticorupție nu mai e la același nivel ca în anii 2010-2015, în mod cert îi afectează. Cred că provocarea pentru ei este cum să facă acest mesaj mai accesibil și mai popular, să treacă către anumite zone care, într-adevăr, poate nu au același nivel de educație precum electoratul lor central și să-i convingă pe acești oameni care, nemulțumiți fiind poate de ce fac PSD și PNL, sunt astăzi mai degrabă atrași de mesajul AUR.
Pe de altă parte, vedem că deși se pretinde un partid de dreapta, USR e și partidul ONG-urilor, al tinerilor anticapitaliști, progresiști cu idei de stânga, cumva un mare amalgam. Nu are de suferit din acest motiv?
În ceea ce privește mesajul lor politic, aș face o diferență între mesajul economic și mesajul cultural, pentru că acestea sunt cele două dimensiuni politice relevante. Mesajul lor economic e un mesaj nu foarte consistent, e un mesaj care nu pare să atragă foarte mare atenție sau să rezoneze foarte mult cu publicul. E un mesaj de dreapta, uneori e dus la extrem, un mesaj mai libertarian. Dar ei nu reușesc să aibă un narativ economic care să răspundă problemelor României de astăzi, sau cel puțin electoratul nu îi percepe ca pe un partid cu o puternică dimensiune, un puternic mesaj economic care să atragă susținere electorală. În ceea ce privește partea culturală, există într-adevăr această diferență între partide progresiste și partide conservatoare. Nu știu dacă ei au îmbrățișat neapărat această definiție de partid progresist. Am văzut că nu fac din această temă o parte centrală a campaniei electorale, ci mai degrabă se centrează pe zona aspirațională, pe zona de luptă anticorupție, dar, în mod cert, dacă este să-i raportez la AUR, la PSD și la PNL, ei sunt un partid mai progresist.
Marile alianțe și micile neajunsuri
Să trecem și la PNL, un partid și el măcinat de multe dispute, tot de dreapta, dar cumva prins într-o alianță care displace multora. Ce probleme au ei, ce atuuri au?
Într-adevăr, cred că principala vulnerabilitate se referă la subordonarea față de PSD. Pare un actor de ordin secund în această coaliție, care mai degrabă execută ceea ce primeşte de la PSD. Acest lucru e cu atât mai vizibil de când a avut loc rotativa și PSD practic deține poziția de prim-ministru. Un lucru care este o vulnerabilitate pentru ei se referă la un așteptat rezultat slab în București. Am văzut această poziție despre candidatul comun, după aceea candidatură diferențiată între Gabriela Firea și Sebastian Burduja. Deși Burduja are o campanie bună în București, e greu de crezut că el va reuși să fie mai sus de locul 3. Cred că, de asemenea, o slăbiciune pentru PNL e reprezentată de președintele de partid. Cred că sunt oarecum afectați de această asociere cu președintele Iohannis, care este la final de mandat și care e un președinte nepopular, fără a fi trecut, de exemplu, prin momentele complicate prin care a trecut președintele Băsescu. Președintele Iohannis a avut o gestiune foarte slabă, aș îndrăzni să spun, a susținerii publice și cota lui de susținere în acest moment nu e mai sus de 10-15%.
Și pentru că veni vorba de Nicolae Ciucă, recent el a declarat că nu exclude ca PNL să discute despre o cu totul altă alianță, iar aici s-a referit la USR. A fost o simplă declarație sau exprimă un curent de gândire existent în partidul său?
Cred că această declarație e mai degrabă pentru turul al doilea alegerilor prezidențiale, să zicem, într-un anumit scenariu în care PNL ajunge acolo, când, un candidat al PNL, probabil președintele de partid Nicolae Ciucă, ar avea mare nevoie de susținerea votanților USR. Așa că ar fi fost o greșeală politică să încerci să-i antagonizezi pe votanții USR-iști, care și așa nu sunt foarte deschiși față de liberali. Până la urmă, dacă e să ne uităm la susținerea în sondajele de opinie în acest moment, nu suntem în situația în care PNL și USR să poată forma împreună o majoritate. Chiar și atunci, în 2020, ne aducem aminte că au avut nevoie de sprijinul UDMR pentru a reuși să-și asigure majoritatea, dar acum lucrurile nu par nici măcar la același nivel. Așa că această idee a unei noi coaliții PNL-USR va trebui să treacă testul matematicii electorale, iar în acest moment acest test nu pare a fi ușor de trecut.
Coloșii care se sprijină pe oamenii din teritoriu
Tot aici aș întreba și de atuurile PNL. Unde ar puncta cel mai mult?
În primul rând, să ne uităm la susținerea din teritoriu și cred că acest lucru va încerca să fie vândut publicului. Au mulți primari, președinți de consilii județene, sunt acolo, alături de PSD, în top. Vorbeam de probabil 1.300 de primari – au acest potențial local, controlează diferite comunități și acest lucru îi poate în mod cert avantaja. Sunt prezenți la guvernare, pot direcționa resursele guvernării și pot veni cu anumite decizii care să îi avantajeze în diferite comunități. Au acest avantaj al faptului că sunt pe liste comune cu PSD la alegerile europarlamentare. Acolo e un potențial bun ca împreună să treacă peste 50% din mandate. Iar acest lucru poate ascunde anumite vulnerabilități și o anumită pierdere de tracțiune electorală care a fost vizibilă în evoluția din sondajele de opinie. Pentru că una este o discuție acum, când e posibil ca cele două partide să aibă un scor bun la europarlamentare, să ia 50% din mandate, alta ar fi fost dacă PNL-ul s-ar fi aflat sub 20% în alegerile europarlamentare.
Vorbind despre cel mai mare partid din țară, poate și cel mai cunoscut și cel mai popular printre alegători, PSD, ce ar fi de spus?
PSD e partidul aleșilor locali, care controlează foarte multe comunități, principalul partid din perspectiva numărului de primari. La fel, au un număr consistent de președinți de consilii județene, sunt vioara întâi a guvernării și reușesc să impună agenda, în special prin temele de stânga, temele favorite ale electoratului lor, o organizare locală și electorală extrem de serioasă. Vedem, totuși, într-o perioadă complicată din punct de vedere economic, nevoia de mesaje de stânga pe care ei încearcă să o acopere prin ceea ce fac, fie că e vorba de pensii și salarii, fie că e vorba de ce se întâmplă cu prețurile la alimente.
Dar minusurile celor de la PSD?
La minusuri m-aș referi, în primul rând, la performanța la guvernare, care nu e una extraordinară. E o perioadă complicată din punct de vedere economic. Vedem o mare erodare a puterii de cumpărare a românilor, inflația, chiar dacă nu mai avem același ritm de creștere a prețurilor. Inflația rămâne o preocupare consistentă pentru români. E acest context în care PSD-ul, ca și PNL-ul și, până la urmă, și USR-ul, PSD-ul nu are un lider puternic, nu are o anumită locomotivă, cineva care să aibă o susținere publică peste ceea ce se întâmplă cu partidul. E mai degrabă un partid acum de structură decât un partid care să se impună prin personalitatea și propunerile liderului. Există pentru ei riscul ca oamenii să se întrebe cât de bine o duc și atunci să se identifice PSD ca principal partid responsabil pentru felul în care e gestionată și guvernată România.
UDMR navighează pe ape agitate
Și am ajuns și la UDMR. Ei cum se poziționează?
La UDMR, chestiunea este în primul rând de mobilizare, de acest prag electoral de 5% pentru alegerile europarlamentare. Să vedem în ce măsură vor reuși să-și activeze votanții și, având în vedere că avem alegeri comasate cu cele locale, practic cu acest anumit plus de participare, există o șansă semnificativă de a reuși să atragă oamenii la vot. UDMR, într-adevăr, e o prezență discretă în aceste alegeri, în special la nivel național. Sunt sigur însă că în comunitățile maghiare își fac treaba. Ceea ce am văzut în aceste zile a fost o declarație chiar a liderului UDMR, care spunea că excluderea lor de la guvernare în 2023 s-a legat de faptul că nu au avut declarații mult mai clare atunci când a existat acea poziționare a lui Viktor Orban la Şcoala de vară din 2022. UDMR încă mai caută să-și definească traseul politic, nu se delimitează foarte tare de ce face guvernarea de la Budapesta, deși vedem că Fidesz e afectat acum de ascensiunea noului copil-minune al politicii de la Budapesta. Și o să vedem cum și în ce măsură pot să evolueze ei în alegerile parlamentare, pentru că, practic, acolo se trage linie dacă ei vor reuși să revină la guvernare sau își vor perpetua statutul de partid de opoziție.