Uniunea Europeană în 2012. Cum ar putea cineva să ia în serios o organizaţie care nu poate să ia nicio decizie coerentă asupra propriului său viitor?

Problemele politice şi economice ale zonei euro afectează enorm importanţa Europei pe plan internaţional şi politica externă a Uniunii Europene.

Afectaţi de problemele economice curente şi de meschinele rivalităţi politice cu consecinţe dezastruoase asupra sănătăţii economice a UE şi chiar a încrederii în însuşi proiectul european, politica externă a Uniunii suferă. Summituri şi conferinţe importante au fost amânate sine die. Chiar transformările sociale şi politice din Africa de Nord şi lumea arabă (revoluţiile de iasomie), în protejarea cărora statele europene au investit capital politic şi uman important, riscă să fie trecute pe planul doi şi ignorate.

Mai mult, chiar resursele disponibile pentru politica externă a Uniunii Europene, şi aşa minuscule, ameninţă să fie reduse. Rolul lui Catherine Ashton, înaltul reprezentant european pentru politică externă şi securitate, este pur decorativ şi ameninţă să devină irelevant, în cazul în care liderii statelor UE nu se vor pune de acord asupra unui sprijin material şi logistic solid al acestei instituţii.

Click aici pentru a citi continuarea