Sindicatul Europol: Proiectul privind implementarea brăţării electronice pentru agresori „a intrat în linie dreaptă, cu o amânare”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
După 2026 măsura monitorizării persoanelor se va aplica şi faţă de cei care s-a luat o măsură preventivă sau se află în executarea unei pedepse.  FOTO News
După 2026 măsura monitorizării persoanelor se va aplica şi faţă de cei care s-a luat o măsură preventivă sau se află în executarea unei pedepse.  FOTO News

Proiectul privind implementarea brăţării electronice pentru agresori a intrat în linie dreaptă cu o amânare, deoarece conducerea MAI susţine că nu există timpul necesar pentru a se încadra în termenele de achiziţie a primelor kit-uri de monitorizare, a anunţat, marţi, sindicatul Europol. Potrivit sindicaliştilor în judeţele în care se va implementa proiectul HG se va suplimenta numărul de posturi de ofiţeri şi agenţi, iar permanenţa va dispărea.

„În cele din urmă, mult discutatul subiect al monitorizării agresorilor faţă de care s-a emis un ordin de protecţie sau ordin de protecţie provizoriu, a intrat în linie dreaptă cu o amânare. Astfel, dacă iniţial se vorbea despre implementarea în sistem pilot a acestui proiect începând cu 01 martie 2022, conducerea MAI susţine că nu există timpul necesar pentru a se încadra în termenele de achiziţie a primelor kit-uri de monitorizare şi se va proroga termenul prin OUG pentru în 01 octombrie 2022”, transmit sindicaştii.

Cu privire la modalitatea prevăzută în proiectul de HG reprezentanţii sindicatului Europol spun că până în 2026 subiecţii monitorizării electronice vor fi persoanele faţă de care s-a luat măsura aplicării ordinului de protecţie/ordinului de protecţie provizorie/ ordinul european de protecţie.

Iar după 2026 măsura monitorizării persoanelor se va aplica şi faţă de cei care s-a luat o măsură preventivă sau se află în executarea unei pedepse.

Prezentul proiect de HG vizează 3 etape de aplicare în sistem pilot: 

  • etapa I  2022-2023, în mun. Bucureşti, Iaşi, Mureş şi Vrancea; 
  • etapa II  2024, în Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea; 
  • etapa III 2025, în Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea. 

Sindicatul Europol: Dispare şi permanenţa

Potrivit sindicaliştilor, concomitent, în judeţele de mai sus se vor suplimenta organigramele la nivelul acestora cu 6134 posturi, respectiv 497 posturi pentru ofiţeri şi 5637 posturi pentru agenţi.

Totodată, conform sursei citate, directorul Direcţiei de Ordine Publică, a precizat că în momentul de faţă există unităţi de poliţie care nu pot asigura prezenţa la program 24 din 24 ore, 7 zile din 7, iar la nivelul celor 355 de secţii de poliţie rurală există 288 de secţii cu mai puţin de 9 comune arondate şi 67 cu mai mult de 9 comune arondate. Mai mult, 72 de posturi de poliţie dintre acestea sunt prevăzute cu doar 2 funcţii unde se va interveni pentru creşterea schemei la 3 funcţii. Şi se are în vedere şi operaţionalizarea modulelor 112 existente la nivelul oraşelor şi municipiilor. 

Reprezentanţi Sindicatului EUROPOL au solicitat lămuriri ce vizează modul efectiv de realizare a activităţii de monitorizare dar a şi propus ca pentru funcţiile de şef de schimb din ţară, acestea să fie transformate din funcţii de execuţie în funcţii de conducere, aşa cum de altfel sunt prevăzute de peste 10 ani la nivelul Poliţiei Capitalei.

Potrivit sursei citate, directorul DOP a recunoscut necesitatea transformării acestor funcţii şi a precizat că în momentul de faţă există intenţia de a se promova o nouă concepţie de ordine publică care va prelua şi propunerea organizaţiei.

Iar o altă problemă ridicată de sindicalişti a fost cea a resursei umane insuficiente din rândul structurilor de supravegheri judiciare, şi au solicitat ca în momentul operaţionalizării sistemului, să fie acordat sprijin poliţiştilordin cadrul structurilor de investigaţii criminale pentru a nu mai fi în situaţia în care 3-5 oameni să fie nevoiţi să asigure 24 din 24 ore, 7 zile din 7, evident cu practicarea unei permanenţe ilegale, întreaga problematică a supravegherii respectării măsurilor preventive dispuse.

„La finalul discuţiilor, preşedintele Comisiei de dialog social a constatat pertinente problemele ridicate de partenerii sociali şi a considerat că se impune retrimiterea proiectului de HG către Poliţia Română pentru a fi identificate soluţii cu privire la observaţiile enunţate, inclusiv cele ale Sindicatului EUROPOL”, mai arată Sindicatul Europol.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite