România a cerut prea târziu sprijinul Comisiei Europene pentru prevenirea interferenţelor electorale din 2024. Cum au procedat alte țări europene

În 2024, România putea cere Comisiei Europene întâlniri cu reprezentanţii reţelelor sociale, pentru evitarea interferenţelor electorale. Rolul Comisiei este extrem de important pentru că poate investiga şi sancţiona direct giganţii IT.

Alegeri România Foto: Shutterstock

Pe 17 decembrie 2024, Comisia Europeană declanşa o anchetă împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale.

Conform Comisiei, acţiunea viza obligaţia TikTok de a „evalua şi a atenua eventuale interferenţe în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, din 24 noiembrie”. Gigantul social media ar fi permis manipularea algoritmilor astfel încât să ofere vizibilitate unui candidat până atunci aproape necunoscut: Călin Georgescu, ajuns din outsider, pe prima poziţie, scrie News.

Ancheta Comisiei Europene pornea de la o sesizare, făcută de Consiliul Naţional al Audiovizualului, pe 26 noiembrie 2024. Până atunci, în România fuseseră mai multe runde de alegeri: europarlamentare şi locale (pe 9 iunie 2024), prezidenţiale (primul tur, pe 24 noiembrie). Urmau parlamentarele, pe 1 decembrie.

În niciuna dintre cauze, autorităţile române nu au cerut Comisiei Europene organizarea unor întâlniri cu reprezentanţii reţelelor sociale, pentru evitarea interferenţelor electorale.

Rolul Comisiei este extrem de important dat fiind că este instituţia care are puterea, ca organ executiv al Uniunii Europene, de a investiga şi sancţiona direct giganţii IT (precum Google, Apple, Meta sau Microsoft).

Conform normelor DSA, de exemplu, TikTok riscă o sancţiune financiară de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală. La veniturile din publicitate estimate la 33,1 miliarde de dolari în 2025 ar însemna o amendă de aproape 2 miliarde de dolari.

Reacţia altor state europene în faţa scrutinurilor

Pe 26 februarie 2024, Slovacia participa la o masă rotundă găzduită de Comisia Europeană cu reprezentanţii marilor motoare de căutare sau platformelor sociale cum ar fi TikTok, Meta, Google, Microsoft ori X. Totul în contextul alegerilor prezidenţiale programate în două tururi, pe 23 martie şi 6 aprilie 2024.

Întâlnirea era solicitată în baza Regulamentului privind serviciile digitale (cunoscut şi sub denumirea de Digital Service Act - DSA) adoptat de Consiliul Uniunii Europene la 4 octombrie 2022.

Din 17 februarie 2024, normele au devenit obligatorii pentru toate platformele vizate, iar din 2023 se aplicau deja pentru marile platforme online - catalogate astfel dacă au cel puţin 45 de milioane de utilizatori activi lunar (aproximativ 10% din populaţia UE).

Conform DSA, marile platforme trebuie să identifice şi să analizeze riscurile larg răspândite, inclusiv „ameninţările la adresa drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, ameninţările la adresa libertăţii şi pluralismului mass-mediei, a securităţii publice şi a proceselor electorale”.

Întâlnirile pe teme electorale cu giganţii IT puteau fi găzduite de Comisia Europeană, la solicitarea statelor membre aflate în pragul unui proces electoral, fără a fi însă obligatorii.

Pe 7 martie 2024, autorităţile din Luxemburg solicitau Comisiei Europene organizarea unei mese rotunde cu reprezentanţii marilor motoare de căutare sau platforme sociale, dat fiind că urmau alegerile europarlamentare din 9 iunie. Au mai vrut o întâlnire pe 7 mai.

Pe 21 martie 2024, o solicitare similară venea dinspre Slovenia.

Pe 30 august 2024, Austria făcea acelaşi demers, în vederea alegerilor parlamentare din 29 septembrie.

Pe 13 noiembrie 2024, Irlanda cerea Comisiei organizarea unei mese rotunde cu giganţii IT, dat fiind că urmau alegerile din 29 noiembrie.

Reacţia României în anul cu cinci runde electorale

În 2024, România se confrunta cu cinci runde electorale: europarlamentare şi locale (pe 9 iunie 2024), prezidenţiale, cu două tururi, şi parlamentare, în noiembrie - decembrie.

A transmis Comisiei o cerere de organizare a întâlnirii cu giganţii IT, prin Consiliul Naţional al Audiovizualului, abia pe 26 noiembrie 2024, după trei runde de alegeri şi după acuzaţii de manipulare a algoritmilor TikTok. Masa rotundă a avut loc pe 29 noiembrie 2024, cu doar două zile înaintea parlamentarelor. Întreg proces electoral referitor la alegerile prezidenţale a fost anulat, iar turul al doilea nu a mai avut loc.

„Alegerile ţin de competenţa naţională. Prin urmare, mesele rotunde sunt organizate de statele membre, mai exact de autorităţile DSA (coordonatorii serviciilor digitale), la latitudinea acestora”, a transmis pentru News.ro un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Acesta a detaliat şi referitor la demersurile făcute de CE în urma solicitărilor părţii române.

„Prima masă rotundă a avut loc la 29 noiembrie 2024, la scurt timp după ce Comisia a primit o solicitare din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului din România. În aceeaşi zi, Comisia a transmis TikTok o solicitare de informaţii. Vineri, 6 decembrie, Comisia a discutat cu toţi coordonatorii serviciilor digitale cu privire la măsurile luate până în acel moment în acest context şi la modul în care trebuie să se răspundă la dovezile emergente, cum ar fi indiciile potrivit cărora conturi din alte state membre au vizat diaspora românească. Comisia nu intervine în alegerile naţionale şi urmăreşte să asigure, în limitele competenţelor sale, condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi candidaţii”, a mai comunicat pentru News.ro un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Reacţia autorităţilor române faţă de varianta meselor rotunde mediate de Comisia Europeană cu giganţii IT

„Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) nu prevede expres o procedură specifică prin care statele membre să solicite, înaintea alegerilor, organizarea unei „mese rotunde” cu experţi europeni şi platforme online. De asemenea, Regulamentul nu instituie obligaţia statelor membre de a solicita o asemenea reuniune”, a transmis Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), la solicitarea News.ro.

ANCOM este instituţia care acţionează în România drept Coordonator al Serviciilor Digitale (DSC) pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA)

ANCOM arată că Regulamentul face o singură trimitere la conceptul de masă rotundă, care se referă la modul în care furnizorii de platforme şi de motoare de căutare online foarte mari îşi concep măsurile pentru evaluarea şi atenuarea riscurilor sistemice, aşadar nu în legătură cu activităţile coordonatorilor de servicii digitale.

„Ceea ce prevede regulamentul este faptul că au obligaţia de a evalua şi a atenua riscurile sistemice asociate serviciilor lor, inclusiv riscurile la adresa proceselor electorale. Supravegherea şi asigurarea respectării acestor obligaţii revin exclusiv Comisiei Europene, iar îndeplinirea acestor obligaţii de către platforme nu este nicicum condiţionată de organizarea unei mese rotunde”, mai arată ANCOM.

„Organizarea meselor rotunde preelectorale şi a exerciţiilor de simulare de tip „tabletop” este o recomandare inclusă în Setul de instrumente DSA privind alegerile pentru coordonatorii serviciilor digitale”, transmite ANCOM.

Reprezentanţii autorităţii mai spun că au participat în aprilie 2024 la un exerciţiu („table-top exercise”) organizat de Comisia Europeană.

„Exerciţiul a constat în prezentarea, de către Comisia Europeană, a unor ipoteze de lucru către participanţi (reprezentanţi ai marilor platforme online, organizaţii neguvernamentale şi unii reprezentanţi ai DSC-urilor) şi prezentarea unor idei care ar putea ajuta la soluţionarea ipotezelor”, susţine ANCOM.

„Autoritatea a organizat în anul 2024 multiple întâlniri cu autorităţile implicate în procesul electoral pentru a prezenta legislaţia naţională şi rolul Regulamentului privind serviciile digitale în context electoral. Totodată, a transmis către instituţii publice informări referitoare la aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale şi a Legii nr. 50/2024 în contextul alegerilor şi a organizat întâlniri cu reprezentaţii TikTok şi Meta privind stabilirea unor canale de comunicare prioritare cu autorităţile relevante în privinţa alegerilor. De asemenea, în august 2024, ANCOM şi AEP au transmis o adresă comună furnizorilor platformelor online foarte mari relevante la nivel naţional, respectiv Meta, Microsoft, X (fostul Twitter), Tik-Tok şi Google, care conţinea informaţii despre datele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din România şi despre obligaţiile ce le revin odată cu demararea procesului electoral”, mai arată ANCOM.

Toate aceste proceduri au fost făcute fără a cere implicarea Comisiei Europene, forul care are puterea de a sancţiona giganţii IT. Au apelat la ea abia după sesizările privind posibila manipulare a algoritmilor TikTok.

„La 29 noiembrie 2024, ulterior primului tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, serviciile Comisiei Europene au organizat o masă rotundă online cu participarea ANCOM, a altor autorităţi naţionale relevante, a organizaţiilor societăţii civile şi a unor furnizori precum TikTok, Meta, Google, Microsoft şi X. Potrivit informării publice a Comisiei, discuţiile au vizat evaluarea riscurilor şi măsurile de atenuare în contextul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din România”, a mai transmis ANCOM.

Într-o adresă ulterioară, autoritatea a mai arătat că, în ceea ce priveşte demersurile, în calitatea sa de coordonator pentru servicii digitale, a informat pe 31 mai 2024, referitor la aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale şi a Legii nr. 50/2024, mai multe instituţii publice din România. Printre acestea se numără toate ministerele dar şi Consiliul Naţional al Audiovizualului, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau Inspectoratul General al Poliţiei Române.

„Această informare a vizat clarificarea unor aspecte precum obiectivele urmărite de Regulamentul privind serviciile digitale, rolul şi atribuţiile autorităţilor relevante, colaborarea dintre aceste autorităţi şi coordonatorul serviciilor digitale. În ceea ce priveşte strict domeniul electoral, instituţia noastră a avut o serie de reuniuni, în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale din 2024, cu autorităţile implicate în procesele electorale, precum AEP, BEC şi CNA, în care le-a prezentat obiectivele Regulamentului privind serviciile digitale, rolul coordonatorului serviciilor digitale în contextul actului legislativ european, dar şi rolul autorităţilor relevante în combaterea conţinutului ilegal în mediul online. Menţionăm că, pentru reuniunile menţionate, nu au fost întocmite minute, procese-verbale sau alte documente de consemnare a discuţiilor”, arată ANCOM în răspunsul adresat News.ro.

Autoritatea susţine că activităţile anterior menţionate, desfăşurate de ANCOM, au fost, ulterior, incluse, în linii mari, în cadrul Setului de instrumente privind alegerile.

News.ro a întrebat şi Autoritatea Electorală Permanentă dacă, în cazul rundelor de alegeri din 2024 (locale şi europene, parlamentare şi prezidenţiale) a solicitat reprezentanţilor Comisiei Europene organizarea unor mese rotunde cu reprezentanţii platformelor de social media, în vederea evitării oricăror interferenţe în procesul electoral.

ANCOM a solicitat participarea unui reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente la întâlniri având ca obiect „chestiuni referitoare la existenţa conţinutului ilegal în mediul online, precum şi metode de abordare a acestor probleme”, a trsansmis Adrian Ţuţuianu, preşedintele AEP, fără a oferi alte detalii.

Ce spun preşedintele Nicuşor Dan şi preşedinta CCR, Simina Tănăsescu despre alegerile prezideţialele din 2024

„În decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a invalidat întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, cu consecinţa reluării sale în integralitate. În martie 2025, Curtea Constituţională a Republicii Bulgaria a invalidat parţial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024. Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curţii Constituţionale a României a atras atenţia lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale şi inteligenţei artificiale, componente ale societăţii informaţionale, în special cu privire la procedurile şi mecanismele democratice", a afirmat preşedintele Curţii Constituţionale.

Simina Tănăsescu aprecia, în acest context, că societatea informaţională se caracterizează printr-un rol tot mai important al informaţiei şi tehnologiei în toate domeniile vieţii umane.

„Aceasta ar trebui să conducă la un salt calitativ al democraţiei, prin intermediul accesului la informaţie şi al unei transparenţe sporite, către o societate a cunoaşterii. Cu toate acestea, trebuie să admitem că în societatea informaţională putem întâlni, uneori, şi o mercantilizare a atenţiei umane", a mai declarat preşedintele CCR.

Curtea Constituţională a României a organizat pe 6 noiembrie o reuniune de lucru cu tema - "Societatea informaţională şi democraţia constituţională", în cadrul programului trienal al preşedinţiei Asociaţiei Curţilor Constituţionale Francofone (Association des Cours Constitutionnelles Francophones - ACCF).

"Tema pe care aţi ales-o - Legitimitatea electorală şi garanţii constituţionale în societatea informaţională - este una extrem de importantă şi de actuală pentru că alegerile sunt fundamentul democraţiei şi că nu mai suntem în situaţia în care legitimitatea unor alegeri să se rezume la numărarea corectă a voturilor. Trebuie să ne uităm la cum se desfăşoară campania şi, mai ales, la modul în care cetăţenii pot să-şi formeze opiniile", a afirmat Nicuşor Dan, în cadrul aceluiaşi eveniment.

Preşedintele României a arătat că aceste aspecte s-au schimbat mult odată cu prezenţa informaţiilor în spaţiul digital.

„Aici avem nişte vulnerabilităţi în toate societăţile democratice: manipularea algoritmică, publicitatea politică direcţională, campanii inautentice de influenţă politică şi, în ultima vreme, utilizarea inteligenţei artificiale pentru producerea de materiale false. Pericolul pentru democraţie este că vocea legitimă a cetăţeanului riscă să nu se mai audă", a adăugat Nicuşor Dan.

Şeful statului a arătat că există riscul ca vocea cetăţeanului să fie acoperită de un algoritm, caz în care dreptul fundamental de a fi informat este distorsionat.