Propunerea inutilă a MAI de mărire a amenzilor rutiere. De ce sfidează șoferii români legea? Pentru că așa îi vrea statul
0Deși salariul minim brut crește de la un an la altul, punctul-amendă de circulație a rămas încremenit în timp de șase ani, spre bucuria șoferilor pasionați de încălcarea regulilor de circulație. Practic, acesta este plafonat la 145 de lei, iar mai marii de la Interne vor să-l crească cu 20 de lei.
Un proiect de ordonanță al Ministerului de Interne prevede majorarea punctului de amendă la 165 de lei, acesta fiind plafonat la nivelul de 145 de lei încă din 2017, respectiv 10 la sută din salariul minim brut de la acea vreme. Anii următori, deși salariul minim pe economie a continuat să crească, toate guvernele au preferat să prelungească această plafonare. Plafonarea la 145 de lei este în continuare valabilă până pe 31 decembrie 2023. Amintim că punctul-amendă se calculează în raport cu salariul minim. Potrivit Codului rutier, punctul-amendă e cel care stă la baza calculului amenzilor rutiere și reprezintă „10% din salariul minim brut”.
Salariul minim brut pe economie a fost majorat cu 10 procente, începând cu data de 1 octombrie 2023, la nivelul de 3.300 de lei.
Ce vrea mai exact MAI
Un calcul simplu arată că dacă punctul-amendă ar fi astăzi de 10% din salariul minim, sancțiunea pentru nepurtarea centurii ar fi, de exemplu, 660 de lei, adică două puncte de amendă, iar depășirea cu 40 km/h a vitezei limită, 6 puncte de amendă, ar costa 1.980 de lei. Experții în domeniu spun că aceste pedepse ar avea caracter disuasiv pentru participanții la trafic, această metodă funcționând foarte bine de ani buni în țările occidentale.
Prin modificarea legislativă propusă acum, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) vrea să schimbe mecanismul de calculare a valorii punctului-amendă.
Astfel, punctul de amendă va fi de 5% din salariul minim brut, nu 10%, ca în prezent. Este o scădere procentuală, dar va fi o creștere în bani a punctului-amendă, la 165 de lei (5% din 3.300 de lei), deoarece ar dispărea plafonarea. Conform expunerii de motive a documentului, schimbările vin „în vederea evitării practicii de plafonare anuală a valorii punctului-amendă”.
Fostul șef al Direcției Rutiere din Poliția Română, Lucian Diniţă, a explicat că până acum plafonarea punctului-amendă a fost folosită ca instrument electoral, dar nici modificarea propusă acum nu va schimba situația. „Niciun partid aflat la putere nu a mărit această cotă a amenzilor mai ales cu un an înainte de alegeri, așa se întâmplă de ani buni. Acum, de fapt, amenda rămâne la aproape același nivel. O creștere de 20 de lei la punctul-amendă este un nimic. Pe de altă parte, procedura de validare și încasare a amenzilor este total ineficientă. De exemplu, un cetățean care primește o amendă o poate contesta la judecătorie, iar procesele trenează și cu anii. În tot acest timp, ANAF nu îl poate executa pe contravenient pentru că nu are o hotărâre definitivă și uite așa, în timp, se duce caracterul disuasiv al amenzii. România e singura țară din Europa care are acest sistem de contestare a unei amenzi și, atenție, la noi sunt contestate în instanță aproape trei sferturi din totalul amenzilor. În tot Occidentul, în orice localitate mai mare există un judecător de instrucție care, între altele, are și misiunea de a analiza, pe loc, dacă un process-verbal de contravenție este contestat. Adică, primești amenda, depui contestație și în zeci de minute primești verdictul, plătești sau nu amenda. Rapid, civilizat și extrem de eficient”, a precizat Lucian Diniţă.
Cuantumul amenzilor în Occident
Revenind la amenzile din Occident, Marea Britanie, de exemplu, îngăduie șoferilor o alcoolemie de până la 0,8 la mie, dar la depășirea aceste limite procesele de constatare sunt usturătoare, de la 5.700 de euro în sus, plus pierderea permisului şi posibila confiscare a mașinii. În ceea ce priveşte viteza excesivă, ţările scandinave sunt campioane la valoarea pedepselor. În Norvegia, de exemplu, polițiștii aplică amenzi de cel puțin 480 de euro pentru depăşirea vitezei legale cu 20 km/oră. În Italia, pentru depăşirea vitezei legale cu 50 km/oră, amenda minimă este de 530 de euro, iar pentru intrarea în intersecţie pe culoarea roşie a semaforului pedeapsa minimă este de 170 de euro. De asemenea, în majoritatea ţărilor europene, o amendă crește cu o treime dacă este aplicată pe timpul nopţii.
Comprimând datele Comisiei Europene, pedeapsa minimă pentru depăşirea vitezei legale cu 50 km/oră pleacă de la 70 de euro în Malta și poate ajunge la 2.180 de euro în Austria, media fiind undeva între 300 și 400 de euro. Nici în cazul depășirii interzise, contravenția aplicată nu este de neglijat și poate atinge și 500 de euro.
Fostul campion naţional la raliuri Valentin Porcişteanu a explicat pentru „Adevărul” că este nevoie și în România de pedepse complementare. „Putem discuta de suspendarea sau chiar anularea permisului de conducere. Mai mult, în cazuri extreme se poate decide și confiscarea mașinii, așa cum se întâmplă în unele țări europene. Aceste pedepse complementare sunt mult mai dureroase pentru cei care au bani și poate mai lasă și ei din aroganța la volan”, a precizat Valentin Porcişteanu. Reamintim că un interlop din Cluj a fost prins de 11 ori conducând fără permis, cu o viteză amețitoare și fără să respecte vreo regulă de circulație, însă a fost lăsat liber de judecători.
Se încarcă comentariile...
