Mânăstirea Nechit din Neamţ a câştigat papucul Sfântului Ierarh Spiridon

Unul dintre cei doi papuci ai Sfântului Spiridon, făcător de minuni, provenit de la racla cu Sfintele Moaşte din Grecia, se află la Mânăstirea Nechit din judeţul Neamţ. Această donaţie a

Unul dintre cei doi papuci ai Sfântului Spiridon, făcător de minuni, provenit de la racla cu Sfintele Moaşte din Grecia, se află la Mânăstirea Nechit din judeţul Neamţ.
Această donaţie a fost oferită în 2004, în cadrul unei ceremonii de tragere la sorţi, care s-a desfăşurat în insula greacă Corfu, cu participarea a peste 430 de reprezentanţi de la lăcaşuri de cult din ţări ortodoxe europene. Dintr-un bol mare din sticlă a mai fost extrasă şi Patriarhia Greciei, pentru cel de-al doilea papucel al Sfântului Spiridon, vindecător de boli.
Stareţul Mânăstirii Nechit, părintele Zenovie, care a participat la ceremonia oficială de donare a obiectelor de încălţăminte, la invitaţia clerului Bisericii Elene, era destul de pesimist când a văzut mulţimea de preoţi şi călugăriţe venită pentru cei doi papuci ai sfântului. Cererea de donare fusese depusă, încă din anul 2002, de către stăreţia Mânăstirii Nechit, ctitorită în sec. al XV-lea de monahul Nechit.
Aşezat într-o raclă mică din argint auriu şi acoperită cu sticlă, papucelul Sfântului Ierarh Spiridon este confecţionat din veşminte preoţeşti şi din pluş roşu, fiind brodat cu pietricele scumpe. Prin sticla raclei se simte mireasma binefăcătoare a Sfintelor Moaşte, care au săvârşit, în decursul veacurilor, nenumărate minuni şi vindecări miraculoase.
Făcătoare de minuni
Credincioşii care se închină încălţării făcătoare de minuni obişnuiesc să atingă de raclă obiecte de îmbrăcăminte sau alte lucruri pentru sănătatea lor.
Părintele stareţ Zenovie mărturiseşte faptul că, atunci când a ajuns în ţară cu racla cu sfântul papuc, a trecut pe la toate filtrele din Aeroportul Otopeni, fără să-i ceară nimeni paşaportul.
Noroc de părinţii care l-au aşteptat la sosire şi l-au trimis să-şi pună viza pe paşaport, altfel se considera că nu s-a întors din Grecia, susţine stareţul.
Înainte de a ajunge la Mânăstirea Nechit, racla cu încălţămintea Sfântului Spiridon s-a oprit şi pe la Mânăstirea Cernica, unde a fost întâmpinată de soborul de preoţi cu cântări, lumânări şi tămâie.
Documentele istorice relevă existenţa vieţii monahale la Schitul Nechit, devenit mânăstire în ultimii patru ani, încă din perioada 1399-1418, când slujbele se oficiau într-o biserică veche din lemn, cu câteva chilii în jur. Domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun a dat în stăpânire fiilor boierului ştefan Borilovici, de unde provine şi numele comunei Borleşti, trei sate aflate în locul numit Câmpul lui Dragoş, unde se găseau curtea boierească şi schitul Nechit. Clopotniţa, considerată unică în Moldova, este foarte înaltă, iar sunetele clopotelor se aud în tot ţinutul Borleştilor.