MAE: România susţine la ONU solicitarea avizului consultativ al CJUE privind schimbările climatice

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că România s-a alăturat unei coaliţii de 17 state ONU, pentru a solicita un aviz consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie pe tema schimbărilor climatice. 

Ministrul Afacerilor Externe la ONU FOTO MAE

„Implicarea României în această iniţiativă consolidează poziţia constantă a ţării noastre de promotor al instrumentelor dreptului internaţional şi de susţinător al jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie, ca garant al supremaţiei dreptului în relaţiile internaţionale”, a transmis ministrul Bogdan Aurescu într-un comunicat de presă.

Totodată, șeful MAE a subliniat că „demersul ilustrează interesul României de a aduce o contribuţie semnificativă şi inovatoare la eforturile globale de combatere a cauzelor şi efectelor schimbărilor climatice”, arătând că „preocuparea comunităţii internaţionale privind schimbările climatice este în creştere în ultimii ani, inclusiv având la bază multiplicarea fenomenelor extreme şi implicaţiile asupra ordinii şi securităţii în lume”.

„România a manifestat un interes activ faţă de analiza aspectelor juridice ale schimbărilor climatice şi efectelor acestora, inclusiv din perspectiva fenomenului de creştere a nivelului mărilor şi oceanelor. De altfel, am prezentat de curând, la 14 februarie, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, implicaţiile grave pe care fenomenul global al creşterii nivelului mărilor şi oceanelor le are deja sau le-ar putea avea asupra întregii comunităţi internaţionale, inclusiv în ceea ce priveşte pacea şi securitatea la nivel global, în special asupra statelor insulare mici şi a statelor costiere", a mai transmi Bogdan Aurescu. 

Conducerea MAE a mai precizat că „acțiunea inițiată de Vanuatu este menită să clarifice obligaţiile statelor în temeiul dreptului internaţional în ce priveşte efectele schimbărilor climatice şi să determine comunitatea internaţională să-şi consolideze eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice şi protejarea statelor vulnerabile”.

De asemenea, potrivit sursei citate, „până în prezent, iniţiativa a câştigat sprijinul a 112 state membre ONU, din totalul de 193 de state membre”.

MAE a mai informat că „avizul Curţii Internaţionale de Justiţie va fi solicitat prin adoptarea unei rezoluţii a Adunării Generale ONU”, iar „după negocieri cuprinzătoare cu toate statele ONU, la 20 februarie 2023 coaliţia a publicat proiectul final de rezoluţie”.

Potrivit sursei citate, „România a pledat în cadrul consultărilor pentru un text clar, ambiţios, orientat spre viitor. Prin co-autorarea rezoluţiei, statele ONU sunt invitate să transmită un semnal unitar privind angajamentul lor de a respecta obligaţiile climatice existente în temeiul dreptul internaţional”.

Ministerul a mai arătat că „întrebarea ce va fi adresată Curţii Internaţionale de Justiţie pentru a elabora un aviz consultativ conţine elemente legate de responsabilităţile faţă de generaţiile prezente şi viitoare pentru schimbările climatice, precum şi privind obligaţiile statelor care au cauzat daune semnificative de mediu şi continuă să cauzeze astfel de daune, vizând, astfel, atât situaţiile din trecut, cât şi din prezent sau viitor”.

„Având în vedere, în special, Carta Organizației Națiunilor Unite, Pactele internaționale cu privire la drepturile civile și politice și cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, Acordul de la Paris, Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării, datoria diligenței necesare, drepturile recunoscute în Declarația Universală a Drepturilor Omului, principiul prevenirii daunelor semnificative aduse mediului și datoria de a proteja și conserva mediul marin:

(a) care sunt obligațiile statelor în temeiul dreptului internațional de a asigura protecția sistemului climatic și a altor părți ale mediului împotriva emisiilor antropice de gaze cu efect de seră pentru state și pentru generațiile prezente și viitoare;

(b) care sunt consecințele juridice ale acestor obligații pentru state atunci când, prin actele și omisiunile lor, au cauzat daune semnificative sistemului climatic și altor părți ale mediului, în ceea ce privește:

     (i) statele, inclusiv, în special, statele mici insulare în curs de dezvoltare, care din cauza circumstanțelor lor geografice și a nivelului de dezvoltare sunt vătămate sau afectate în mod special de sau sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice?

    (ii) popoarele și indivizii generațiilor prezente și viitoare afectate de efectele negative ale schimbărilor climatice?”, arată intrebarea adresată CJUE, potrivit MAE.