Game of Drones. Ce drone de luptă își cumpără Armata Română VIDEO

0

Un război început cu tancurile rusești ce încalcă granițele Ucrainei a luat o dimensiune modernă: soldații urmăresc câmpul de luptă prin satelit, în timp ce drona lor de mărimea palmei plutește în aer și atacă. Ministerul român al Apărării a decis să investească în drone, inclusiv în unele kamikaze.

Drone turcești de tip Bayraktar TB 2, sub drapel ucrainean Foto Shutterstock
Drone turcești de tip Bayraktar TB 2, sub drapel ucrainean Foto Shutterstock

În conflictele din trecut, dronele au fost de obicei folosite pentru a localiza și a lovi ținte, cum a fost în timpul operațiunilor americane în Afganistan și Orientul Mijlociu. În războiul dintre Rusia și Ucraina, dronele sunt integrate în fiecare fază a luptei, cu flote mari, apărări aeriene și sisteme de bruiaj de fiecare parte. Este un război purtat la distanță – inamicul este adesea la kilometri depărtare – și nimic nu-l ajunge ca dronele, care oferă capacitatea de a vedea și ataca fără măcar să te apropii.

Forțele ucrainene au folosit și drone pentru a lovi ținte departe de ostilități, inclusiv în Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014. Rusia a lovit în mod repetat infrastructura civilă critică a Ucrainei folosind drone kamikaze, o alternativă ieftină la rachetele de precizie. Dronele au devenit atât de esențiale pentru succesul pe câmpul de luptă încât sunt uneori folosite pentru a distruge alte drone.

Aerodromul rus Kursk, lovit de ucraineni

După atacul asupra Bazei aeriene Diaghilevo, în regiunea Riazan, şi asupra Bazei Engels, în regiunea Saratov, ieri, a venit rândul aerodromului militar din Kursk să fie atacat de ucraineni. După cum reiese dintr-o declaraţie a guvernatorului regiunii Kursk, Roman Starovoi, „în urma atacului cu drone, un rezervor cu produse petroliere a luat foc”. Potrivit mass-media, atacul a avut loc în jurul orei 6 a.m., ora locală (la 7 a.m. ora Kievului). Trebuie precizat că aerodromul din Kursk, care se află la aproximativ 100 de kilometri de granița cu Ucraina, este împărțit de aviația civilă și militară, în principiu, dar de la începutul invaziei acesta a devenit un aerodrom exclusiv militar. Regimentul 14 de Aviație de Luptă - care este în prezent înzestrat cu avioane Su-30SM - este desfăşurat la această bază.

Totul după ce, potrivit presei ruse, un camion-cisternă a explodat luni dimineaţă în Baza aeriană Diaghilevo, un incident soldat cu trei morţi şi cinci răniţi. În această bază sunt staţionate bombardiere strategice Tupolev Tu-95. Tot luni, o altă explozie a avut loc în Baza Engels-2, în regiunea rusă Saratov, la aproximativ 700 de kilometri sud-est de Moscova şi la 430 de kilometri de frontiera Ucrainei. Şi în această bază sunt staţionate bombardiere de tip Tupolev Tu-95 care au participat la bombardamente în Ucraina.

Toate atacurile în teritoriile rusești ar fi fost realizate de ucraineni cu ajutorul dronelor de luptă Bayraktar TB2, cel mai probabil. Totuși unii observatori nu exclud și un atac cu o dronă specializată pe care Ucraina a testat-o cu succes recent. Este vorba de o aeronavă UAV (unmanned aerial vehicle) fabricată de Ukroboronprom, care are o sarcină utilă de 75 de kilograme și poate atinge ținte aflate până la 1.000 de kilometri depărtare.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), loviturile reușite de piloții ucraineni de drone au adus furia propagandiștilor ruși care în prima fază au criticat dur oficialii ruși. Aceștia au remarcat că fosta Armată Roșie „nu a protejat în mod adecvat bazele aeriene (...) deși se știa că acestea erau ținte clare pentru atacurile ucrainene”, arată ISW.

18 drone Bayraktar TB2 pentru Forțele Terestre Române

Impactul pe care dronele îl au din punct de vedere tactic în războiul din Ucraina a produs decizii rapide la nivelul înalt al MApN. Concret, s-a decis cumpărarea a 18 drone militare turcești Bayraktar TB2, aparatele de zbor fără pilot cu care Kievul a reuşit să distrugă sute de blindate, sisteme de rachete, tunuri și garnituri de tren ale fostei Armate Roșii într-un timp foarte scurt. Forțele Terestre Române vor fi dotate cu celebrele drone de luptă de fabricație turcească, după ce comisiile reunite de Apărare din Parlament au dat undă verde pentru achiziția estimată la 300 de milioane de dolari.

Aparatele Bayraktar TB2 au o autonomie de 27 de ore, o viteză maximă de 220 de kilometri pe oră şi un plafon de zbor la 5.500 de metri. Bayraktar TB2 pot fi folosite pentru misiuni de supraveghere, pentru dirijarea focului artileriei sau bombardament şi atac la sol. Drona are o lungime de 6,5 metri, o anvergură a aripilor de 12 metri şi poate transporta echipamente sau armament cu o greutate maximă de 150 kg.

TB2 are patru puncte de prindere pentru armament. Comparativ cu dronele de fabricaţie occidentală, Bayraktar TB2 au un cost extrem de redus dacă avem în vedere raportul calitate/preţ. O dronă de fabricaţie turcească are un preţ unitar de 5 milioane de dolari, în timp ce o dronă General Atomics MQ-9 Reaper, de producţie americană, mai performantă, este adevărat, costă 32 de milioane de dolari.

Dronele înarmate clasa II

În paralel cu contractul Bayraktar TB2, pentru o sumă estimată de 277 milioane dolari, MApN mai are în plan și înzestrarea cu 7 sisteme tactic-operative de drone din clasa II. Inițial, de tranzacție s-au arătat interesate două firme israeliene – Elbit Systems (Watchkeeper X) şi Israel Aerospace Industries (modelul Tactical Heron), dar ulterior în competiție a rămas numai primul producător.

Watchkeeper este cel mai mare program de drone tactice din Europa. Sistemul a fost testat în misiune în Afganistan şi Irak, unde a avut un rol crucial în protejarea trupelor. Drona poate fi echipată şi cu diverse tipuri de rachete. Watchkeeper operează în zone terestre, maritime şi de litoral, zi şi noapte, în condiţii de vreme extremă şi de vizibilitate redusă, inclusiv în zone fără acoperire GPS. Este un sistem certificat la standarde NATO şi, de asemenea, certificat pentru a zbura în spaţiul aerian civil. În august anul trecut, Watchkeeper a monitorizat Canalul Mânecii, sprijinind eforturile de combatere a migraţiei ilegale. Designul modular al sistemului (arhitectura scalabilă) permite dezvoltări ulterioare care să ţină pasul cu avansul tehnologic, dar şi personalizări în funcţie de cerinţele şi nevoile utilizatorului. Aparatul are o autonomie de 14 ore, iar plafonul de zbor este la aproximativ 5.000 de metri.

Dronele sinucigașe

În fine, după ce armata ucraineană utilizează cu succes drone kamikaze americane de tip Switchblade 300 și Switchblade 600, dar și Phoenix Ghost, MApN s-a decis să achiziționeze și astfel de sisteme de luptă printr-o procedură de licitație restrânsă deschisă lansată de către compania națională Romtehnica. Concret, Romtehnica a lansat pe SEAP o procedură pentru „Sistem de muniție cu capacitate de supraveghere prin survolare (de tip loitering)” prin care vrea să achiziționeze 3 complete de astfel de sisteme cu o valoare estimată de 8.224.995 de lei, fără TVA (circa 1,7 mil. euro).

De precizat că Switchblade 300 poate lovi ţinte aflate într-o rază de acţiune de aproximativ 10 km şi are o autonomie de zbor de 15 minute. Switchblade 600 are o rază de acţiune de aproximativ 40 km sau o durată de zbor de 40 de minute. Switchblade 300, care cântăreşte doar 2,5 kilograme şi poate încăpea într-un rucsac, poartă o mică încărcătură explozivă cu care se pot lovi vehicule militare neblindate, lansatoare de mortiere, tranşee etc. Varianta mai mare, Switchblade 600, la care numai racheta are o greutate de 15 kilograme, poartă o încărcătură explozivă care o face ideală pentru a fi folosită împotriva vehiculelor militare blindate, cum ar fi tancuri şi transportoare blindate. Switchblade 300 costă 70.200 dolari, iar variata mai mare nu are un preţ comunicat în mod public de producătorul AeroVironment.

Dronele de spionaj

În prezent, Batalionul IMINT din Brigada de Informaţii Militare are în dotare drone, dar este vorba de aparate de supraveghere nu de unele înarmate. Este vorba de sisteme Scan Eagle care sunt compuse din aeronave cu senzori performanţi, dar și sisteme de lansare şi recuperare instalate pe autovehicule HUMVEE.

Sistemele ScanEagle au intrat în înzestrarea batalionului IMINT în anul 2013 și au executat misiuni inclusiv în teatrul de operaţii Afganistan, în sprijinul batalioanelor de manevră şi a Forţelor pentru Operaţii Speciale.

ScanEagle este echipată cu o turelă stabilizată inerțial pe care este montat un sistem electro-optic cu infraroșii și are garantată o distanță maximă de comunicare de peste 100 kilometri. Aparatul are o autonomie de zbor de peste 22 de ore, o viteză de croazieră fiind de 89 de kilometri pe oră, iar plafonul maxim de zbor depășește 5.000 de metri. UAV-ul este propulsat de un motor de doar 1,5CP, cu consum redus, sarcina utilă fiind de 3,4 kilograme, iar masa totală de 22 kilograme.

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite