DOCUMENT Tudorel Toader vine cu o nouă Ordonanţă care aruncă în aer Justiţia. Dosarele de terorism, trafic de persoane sau de droguri, dinamitate

Tudorel Toader a trimis Ordonanţele la avizare şi a fugit în concediu

Ameninţat cu remanierea, Tudorel Toader a trimis la CSM pentru avizare Ordonanţele de Urgenţă cerute de partid care trebuie să modifice Codul Penal şi de Procedură Penală. Dacă propunerile vor primi „verde” de la guvern, toate sentinţele definitive ale completurilor de 5 judecători vor putea fi contestate, iar inculpaţii acuzaţi că în urma unui abuz în serviciu au obţinut pentru ei un folos necuvenit vor scăpa.

Înainte de a pleca intempestiv în concediu, ministrul Tudorel Toader a trimis spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii două proiecte de ordonanţă de urgenţă. Una dă posibilitatea redeschiderii tuturor proceselor, în cazul completuri de 5 judecători nelegal constituite, iar alta modifică substanţial zeci de articole din Codul Penal şi din cel de Procedură Penală.

Astfel, printre altele, proiectul de modificare a Codurilor Penale abrogă articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupţie care prevedea că „în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Un mituitor care îşi denunţă fapta scapă de pedeapsă, doar dacă o face cu maximum un an după de la săvârşirea faptei. Aceeaşi condiţie se aplică autorilor oricărei alte infracţiuni, pentru a beneficia de reducerea pedepsei Proiect de OUG

Concret, potrivit actualului proiect de modificare a Codurilor Penale care în acest moment se află pe masa membrilor CSM „Art 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (…) se abrogă”. Astfel, dacă proiectul de modificare a Codurilor Penale va trece în forma propusă de ministrul Justiţiei nu vor mai putea fi pedepsiţi pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu funcţionarii publici care au obţinut pentru ei ori pentru alţii un folos necuvenit, ci doar cei care în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplinesc un act sau îl îndeplinesc în mod defectuos „şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice ”.

Alte modificări

Tudorel Toader nu a uitat nici de dosarele care se află la Curtea Supremă. Astfel, o altă modificare propusă de ministru se referă la contestaţia în anulare în cazul proceselor care au fost judecate de completurile de 5 judecători „nelegal constituite”: Sentinţele definitive ale acestei instanţe vor putea fi contestate în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, chiar dacă au depăşit termenul prevăzut în codul de procedură penală. Reamintim că legea care este acum în vigoare prevede că toate deciziile definitive pot fi contestate pe o cale extraordinară de atac în cel mult 10 zile de la momentul comunicării motivării. De această prevedere va putea beneficia şi Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul” în care a primit o pedeapsă cu suspendare.

Parcă tot pentru liderul PSD, dar în dosarul „Angajărilor fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului”, este şi modificarea privind modul de calculare a prescripţiei faptelor penale. Astfel, potrivit proiectului de OUG cursul prescripţiei răspunderii penale se întrerupe „pentru fiecare faptă şi persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal”. Prescripţia intervine, indiferent de câte întreruperi au loc, dacă termenul este depăşit cu încă jumătate, arată proiectul. Până acum, argumentează Tudorel Toader, orice întrerupere a cursului prescripţiei atrăgea după sine un nou termen de prescripţie. 

În acelaşi timp, proiectul reduce masiv termenele de prescripţie. Astfel, pentru fapte pedepsite cu 10 până la 20 de ani de închisoare, făptuitorii scapă de răspundere la 8 ani (în loc de 10) de la comiterea faptelor. Pentru fapte pedepsite cu 5 până la 10 ani de închisoare, termenul scade de la 8 la 6 ani. 

Dispar infracţiuni pentru care nu se acordă reducerea pedepsei

De asemenea, proiectul de OUG elimină cele mai multe infracţiuni pentru care nu se acordă reducerea pedepsei în cazul achitării integrale materiale a prejudiciului în cursul urmăririi penale sau al judecăţii. Astfel, litera d) a articolului 75 din Codul penal a fost modificată, iar singurele infracţiuni care nu beneficiază de circumstanţe atenuante sunt: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice. În prezent, lista infracţiunilor exceptate este mult mai amplă: ultraj, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase, contra securităţii naţionale, infracţiunilor de genocid, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor de corupţie, privind protecţia martorilor etc.

La sfârşitul săptămânii trecute Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a primit ultimatum din partea PSD: ori vine cu ordonanţele de urgenţă cerute de partid, ori va fi remaniat luna viitoare, la pachet cu cei doi miniştri care pleacă în Parlamentul European. 

Dosarele DIICOT, aruncate în aer: Condamnarea nu se poate întemeia pe declaraţiile martorilor protejaţi

Hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi, se mai prevede în proiectul de act normativ al Ministerului Justiţiei. 

„Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi. De asemenea, aceasta nu se poate întemeia pe declaraţiile inculpaţilor din acea cauză, ale martorilor care beneficiază de exonerare de răspundere pentru faptele denunţate sau pe declaraţiile celor care beneficiază de dispoziţii legale de favoare pentru declaraţiile date în faţa organelor judiciare, dacă aceste probe nu se coroborează şi cu altele, administrate legal în cauză. Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în nicio măsură pe refuzul de a da declaraţii al inculpatului”, potrivit modificărilor aduse articolului 103 alineatul (3) din Codul de procedură penală.

Potrivit experţilor în Drept dacă această modificare va intra în vigoare va arunca în aer majoritatea dosarelor de la DIICOT în care pentru capturarea unor traficanţi de droguri periculoşi, dar şi în cazul identificării teroriştilor, sau a traficanţilor de copii anchetatorii colaborează cu investigatori sub acoperire şi cu martori protejaţi.

Totodată, proiectul cuprinde şi noi prevederi privind circumstanţele în care se poate propune şi dispune arestarea preventivă. „La articolul 223, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: '(3) Pentru aprecierea stării de pericol concret pentru ordinea publică, prin propunerea de arestare preventivă şi în hotărârea judecătorească prin care se dispune această măsură preventivă trebuie indicate circumstanţe reale şi personale din care să rezulte ameninţarea efectivă, reală şi iminentă asupra ordinii publice. În justificarea unei astfel de măsuri nu pot fi invocate şi reţinute argumente generale şi abstracte'”, se arată în proiect.