Ce facem cu cele două miliarde de dolari de la SUA. Fost reprezentant al României la NATO: „Suma nu e colosală”

România va solicita, pe modelul Poloniei, un împrumut istoric în valoare de 2 miliarde de dolari din partea Statelor Unite. Un fost reprezentant al României la NATO și un economist analizează posibilele destinații ale sumelor primite și impactul asupra economiei.

O destinație a creditului de la SUA ar putea fi producerea de muniție pentru tancuri. FOTO: EPA EFE

România va solicita, pe modelul Poloniei, un împrumut istoric în valoare de 2 miliarde de dolari din partea Statelor Unite. Împrumutul urmează să fie aprobat de Congresul american.

Polonia a obținut, zilele trecute, din partea Statelor Unite ale Americii un al doilea acord de împrumut direct de finanțare militară de 2 miliarde de dolari.

Din suma respectivă, polonezii vor cumpăra avioane F-35, sisteme de rachete Patriot și tancuri Abrams, conform purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Surse guvernamentale au precizat pentru Hotnews.ro că scrisoarea de intenție nu a fost negociată la Summit-ul NATO de la Washington și nu are legătură cu sistemul Patriot donat Ucrainei.

„Negocierile durează de câteva luni, nu este o decizia luată astăzi (...). E un program normal de care se știa, negocierile sunt cunoscute. Nu are legătură nici cu sistemul Patriot, nu este vreo compensație pentru că am dat un sistem Patriot Ucrainei. E important ca lucrurile să nu fie încurcate. Nu cumpărăm un sistem Patriot sau avioane F35 cu banii împrumutați”, au declarat sursele guvernamentale  citate.

Sursele citate susțin că există discuții cu privire la folosirea banilor pentru producerea de muniție pentru tancurile Abrams pentru toată Europa.

Ce facem cu 2 miliarde de dolari de la americani?

„Adevărul” a discutat cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, iar între timp a devenit șef al Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, despre cum ar putea fi mai bine cheltuite cele 2 miliarde de dolari din SUA.

„Să luăm în calcul ca prioritate înzestrarea, dar ținem seama de faptul că avem programe de înzestrare planificate și nerealizate. Am avut situații în care am pregătit banii pentru programele de înzestrare, dar n-au putut fi cheltuiți. Ca atare, reformulez, înzestrarea are bani, procesul de achiziție merge foarte greu, exceptând încredințarea de înzestrare sau de achiziționare de echipamente militare de la Guvern la Guvern care defavorizează industria națională de apărare”, a explicat generalul.

În acest context, Bălăceanu susține că „am putea să mergem spre alocare în dezvoltarea infrastructurii, mai ales că ar trebui să grăbim mega-proiectul bazei militare de la Kogălniceanu, care trebuie realizat în decadele următoare. Ori amenințarea din partea Federației Ruse nu așteaptă crearea condițiilor de infrastructură în Dobrogea.”

Cea mai bună investiție

Cred că cea mai bună investiție ar fi într-un transfer tehnologic – este de părere specialistul.

„Industria noastră de apărare are nevoie de know-how, nu se poate restarta decât în condițiile în care vom asista la acest transfer tehnologic”, spun el.

Bălăceanu subliniază și importanța domeniului cercetare-dezvoltare pe componenta de industrie de apărare.

„România va trebui să abordeze altfel problematică industriei de apărare, care este abordată mai mult declarativ. În primul rând, problema este dată de faptul că există niște criterii de acordare a contractelor, mai ales privitoare la pragul de acceptare a firmei respective, care elimină firmele noastre. Și doi, le este greu firmelor noastre să investească atât cât ar trebui în partea de cercetare-dezvoltare”.

Restartarea industriei de apărare românești

Summitul de la Washinton a înregistrat o premieră:

„E pentru prima dată când industria de apărare este tratată în mai multe puncte, dacă nu greșesc, în declarația finală a summit-ului de la Washington. Ca atare, și România trebuie să fie parte a proiectelor industrie de apărare, fie că vorbim de NATO, fie că vorbim de Uniunea Europeană. Ori aici revin asupra subiectului transferului tehnologic care este esențial până a urma”, a explicat generalul.

El a menționat faptul că unele companii din România au potențial. Spre exemplu, compania care produce drone - Blue Space Technology. „La vizita pe care a făcut-o ministrul economiei la firma respectivă, a și lansat o provocare pentru ceilalți producători de drone, în ideea unei drone românești. Dar înainte de a decide drona românească a trebui să avem o competiție internă”, a susținut specialistul.

Avem nevoie de o dronă românească? „Sigur că avem nevoie, pentru că avem nevoie de producție internă de drone, nu numai să achiziționăm cu costuri destul de mari. Pentru asta ai nevoie de cercetare-dezvoltare. Uneori ai nevoie de transfer tehnologic. Statele Unite, pentru că vorbim de acest împrumut din Statele Unite, sunt esențiale în transferul tehnologic pentru restartarea industriei de apărare românești. Dacă se realizează un asemenea lucru, putem vorbi de restartare. Dacă nu, o parte din firme vor reuși, altele nu vor s-o supraviețui.”

Management-ul neperformant, o rămânere în urmă de la utilare și pregătirea forței de muncă sunt cele mai importante probleme ale industriei de armament din România, conform expertului.

„Suma nu e colosală”

„Suma nu este colosală, ce înseamnă la ora actuală 2 miliarde de dolari. Nu poate restarta industria, dar creează un precedent. Poate să constituie un exemplu. Ar trebui ales un obiectiv prin care suma respectivă să însemne și pentru Statele Unite un exemplu de eficiență de utilizare”, a explicat generalul.

O altă prioritate, spune Bălăceanu, este lipsa muniției de calibru NATO.

„Războiul din Ucraina înseamnă și folosirea dronelor, dar ca multiplicator de efect. Războiul din Ucraina este în esență un război mecanizat, cu folosirea masivă a blindatelor și artileriei, ceea ce înseamnă consumuri foarte mari de muniție. Fără aceste muniție, Ucraina pierde războiul”, a explicat generalul.

Avem fabrici în care am putea investi pentru a produce astfel de muniție? „Sigur că avem fabrici care n-au fost închise, dar ele trebuie tehnologizate, un management mai performant șa o pregătire corespunzătoare a forței de muncă. Vom vedea dacă Rheinmetall, prin achiziționarea fabricii de autovehicole Mediaș, ne de un exemplu de restartare. De asemenea, Blue Space Technology pregătește un parteneriat public-privat cu Uzina Automecanică Moreni pentru producția unei platforme blindate multifuncționale. Deci condițiile mari ar fi create, dar să vedem acești investitori, pentru că din Statele Unite nu avem niciun mare investitor în România pe linia aceasta”, a mai spus el.

„Dobânda este foarte bună”

Analistul economic Adrian Negrescu susține că o dobândă de 3% este foarte bună, în condițiile în care România se împrumută în momentul de față cu 7-8% .

„E o dobândă preferențială acordată statului român de către americani pentru achiziții militare. Trebuia oricum să facem aceste achiziții militare, având în vedere faptul că suntem pe flancul estic al NATO și faptul că împrumutăm acești bani la o asemenea dobândă este un lucru pozitiv”, a mai susținut economistul.

Negrescu speră ca toate achizițiile făcute în baza acestui împrumut să fie cele de care România are cu adevărat nevoie, adică sisteme de apărare.

„Ne-am obișnuit ca multe dintre împrumuturile făcute de statul român să ia destinația consumului. Sper să nu fie cazul în acest lucru, mai cu seamă că este un împrumut cu dedicație specială din partea din partea americanilor”, a mai spus economistul.

Negrescu susține că per ansamblu creditul respectiv reprezintă un element pozitiv, dar ar putea influența din multe puncte de vedere deficitul bugetar din 2024, și așa unul extrem de ridicat.

„Probabil banii nu vor veni toți în acest an, vor veni treptat, eșalonant, în anii următori, în așa fel încât să nu dăm peste cap inclusiv posibilitatea României de a returna banii, în condițiile în care și așa factura de plată pentru împrumuturile statului în momentul de față a depășit 30 de miliarde de euro, ceea ce este foarte mult în condițiile în care încasările din taxe și impozite nu cresc cu rata la care România se împrumută”, a precizat el.

Economistul susține că suma nu este foarte mare raportat la necesitățile de înzestrare ale armatei române.

„Tot timpul am amânat achiziția de elemente esențiale și moderne de apărare. E o sumă mică raportat la necesarul de înzestrare a Armatei Române. Sperăm să urmeze și alte credite sau măcar alte modalități de finanțare, în așa fel încât România să aibă armată modernă, cu o forță de intervenție rapidă în caz de nevoie”, a susținut acesta.

La întrebarea „Ce facem cu 2 miliarde de dolari de la americani” răpunsul dat de specialiștii consultați de „Adevărul” este legat de investiții în restartarea industriei de armament din Români și achiziționarea de armament.