APADOR-CH: Articole din proiectul privind Codurile Penale sunt neclare. Parlamentul şi Guvernul să nu fie doar în siajul CCR

Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului din România - Comitetul Helsinki susţine că articolele referitoare la abuzul, neglijenţa în serviciu şi conflictul de interese, din proiectul care modifică legislaţia penală, sunt în continuare neclare iar dacă nu vor fi făcute corecţii acum, adevăratele problemele din sistemul de justiţie vor rămâne nerezolvate.

Organizaţia mai spune că problemele din legislaţie trebuie anticipate şi remediate înainte de intervenţia Curţii Constituţionale, altfel Parlamentul şi Guvernul devin organisme inutile, care modifică legislaţia penală numai în siajul CCR.

Reprezentanţii APADOR-CH spun că organizaţia a trimis, luni, Ministerului Justiţiei propunerile în cazul proiectelor prin care sunt modificate codurile penale şi Legea privind executarea pedepselor, care se referă la articolele 297, 298 şi 301 din Codul penal, ce vizează abuzul, neglijenţa în serviciu şi conflictul de interese.

APADOR-CH susţine că, din declaraţiile oficiale, rezultă că modificările aflate în debatere publică ar urma să pună în acord legislaţia penală cu deciziile Curţii Constituţionale, însă din formularea proiectului se constată că “unele articole au rămas în continuare neclare, ceea nu va rezolva cu adevărat problemele din sistemul de justiţie”.

Sursa citată consideră că practica de a modifica şi completa legislaţia penală numai în limita dispoziţiilor din deciziile Curţii Constituţionale nu face decât să ştirbească substanţial din anvergura şi complexitatea procesului legislativ.

“Procesul legislativ presupune şi anticiparea unor probleme existente în legislaţie, cu privire la care nu există încă decizii ale Curţii Constituţionale, şi remedierea lor înainte de intervenţia Curţii. Altfel, parlamentul şi guvernul devin organisme inutile, care modifică şi completează legislaţia penală numai în siajul CCR”, atenţionează APADOR-CH.

În ce priveşte proiectul de modificare a codurilor penale, APADOR-CH consider că prevederea în Codul penal a unui prag valoric atât pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu (articolul 297), cât şi pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu (articolul 298) ar aduce previzibilitatea necesară normei de incriminare.  

“Potrivit actualei reglementări, menţinută prin proiectul supus dezbaterii publice, orice decizie de imputare, indiferent de valoarea sumei imputate (chiar şi de 1 leu)  poate constitui un temei pentru formarea unui dosar penal şi pentru anchetarea penală şi eventuala trimitere în judecată penală a autorului prejudiciului imputat. În prezent, atunci când se produce un prejudiciu prin exercitarea funcţiei, nu există nicio distincţie legală clară între răspunderea materială («civilă») şi cea penală, lăsându-se loc arbitrariului. Astfel, încadrarea faptei la «penal» sau la «civil» se face în lipsa unor criterii legale care să facă diferenţa între cele două formă de răspundere, potrivit voinţei şi aprecierii libere a organelor de anchetă, adică pe baze pur subiective”, susţin reprezentanţii APADOR-CH.

Aceştia arată că, spre exemplu, distrugerea, degradarea sau pierderea, cu ocazia exercitării funcţiei, a oricărui obiect de inventor, cum ar fi un pahar, un scaun, o carte sau un laptop, care a produs o pagubă, indiferent de valoarea acesteia constituie infracţiune de abuz în serviciu dacă fapta a fost comisă cu intenţie sau neglijenţă în serviciu dacă fapta a fost comisă din culpă.  

“Desigur, este de discutat care va fi, în concret, limita valorică, a pragului de la care producerea unui prejudiciu în cadrul exercitării funcţiei va fi considerate infracţiune.  Dar, din cauză că actualul proiect supus dezbaterii publice nu propune niciun prag, o astfel de discuţie cu privire la limita valorică a pragului nu este posibilă. Este adevărat, evitând să propună o soluţie pentru această problemă, amplu disputată în spaţiul public, iniţiatorul proiectului scapă de complicaţii sau, cu alte cuvinte, de «dureri de cap». Dar, rolul iniţierii unui proiect de lege este rezolvarea unor probleme existente în societate, iar nu evitarea unor «complicaţii» pentru initiator”, susţine APADOR-CH.

Reprezentanţii ONG-ului au mai arătat că, în situaţia în care se va introduce în proiect un prag valoric pentru infracţiunile de abuz sau neglijenţă în serviciu, sunt necesare modificări complementare şi în Codul de procedură penală, în sensul reglementării soluţiei de clasare în situaţia în care prejudiciul produs ar fi inferior pragului stabilit.

“Clasarea ar trebui însoţită de o măsură sancţionatorie nepenală. Considerăm că sancţiunea nepenală adecvată ar fi o amendă nepenală în cuantum egal cu prejudiciul produs prin fapta respective”, a precizat sursa citată.

În ce priveşte infracţiunea de conflict de interese, prevăzută de articolul 301 din Codul penal, APADOR-CH consideră că norma de incriminare rămâne, şi după modificarea propusă prin proiect, “la fel de echivocă, neclară, ambiguă şi mult prea laxă, pentru a asigura caracterul de previzibilitate necesar oricărui text prin care este descrisă o infracţiune”.

În opinia APADOR-CH, dacă partea privind relaţiile de rudenie este destul de clară, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre formularea “sau din partea căreia a beneficiat… ori beneficiază de foloase de orice natură”, care, practic, poate avea atâtea înţelesuri câte persoane interpretează textul de lege, ceea ce lipseşte de previzibilitate textul legal.  

De asemenea, şi formularea “pentru o altă persoană cu care, în ultimii 5 ani, s-a aflat în raporturi de muncă ori în raporturi specifice celor dintre profesionişti” este neclară, cel puţin în legătură cu contractele pe durată determinată, care ar urma să fie reînnoite, dacă beneficiarul a fost mulţumit de modul în care cealaltă parte s-a achitat de obligaţiile contractuale.

“Ele nu vor putea fi reînnoite tocmai pe motiv că au existat în ultimii 5 ani. Această problemă este vizibilă în mod clar în situaţia când un parlamentar reales doreşte să-şi angajeze personalul din vechiul mandat (consilieri etc.), dar are impedimentul legal că s-a aflat cu acest personal în relaţii contractuale în ultimii 5 ani, adică în vechiul mandat.  Neclaritatea textului art. 301 cod penal permite agenţilor statului să acţioneze discreţionar, subiectiv, chiar dacă o fac într-un scop declarat pozitiv. Dar, între intervenţia imprevizibilă, în scop justiţiar, a agenţilor statului şi asigurarea caracterului pe deplin previzibil al legii penale, de preferat este previzibilitatea legii.

Din păcate, nici aceste probleme nu sunt remediate prin proiectul supus dezbaterii publice, deoarece încă nu există o decizie a Curţii Constituţionale pe această temă”, apreciază APADOR-CH.

Ministerul Justiţiei va organiza, pe 26 aprilie şi 15 mai, două dezbateri publice privind proiectul de modificare a codurilor penale, pe care l-a publicat pe site în 19 aprilie.