Suntem, din nou, repetenți la educație. De ce fug tinerii români de facultate sau de școlile postliceale
0Potrivit ultimelor date oficiale furnizate de Eurostat, România avea anul trecut cei mai puțini tineri din Europa care și-au continuat studiile și după cei patru ani de liceu. Mai exact, aproximativ 75% dintre absolvenții de liceu nu s-au dus nici la facultate, nici la o școală postliceală unde pot învăța o meserie. Suntem, practic, o țară de liceeni cu sau fără diplomă de bacalaureat.
În aproape toate regiunile din România procentul tinerilor care continuă educația terțiară se situează sub 25%, arată o statistică Eurostat. Este vorba despre tineri cu vârste între 25 și 34 de ani care nu s-au îndreptat nici spre o școală de meserii, nici spre facultate. Singura excepție este regiunea București-Ilfov. Aici, procentul celor care continuă educația terțiară universitară și nonuniversitară este de 54%.
Ca nație, nu ne place școala
Motivele pentru care suntem codașii Europei sunt multe, spun specialiștii în Educație, care trag, de altfel, și un mare semnal de alarmă. Cei mai mulți dintre români au un nivel de trai scăzut, mentalități învechite și prejudecăți. Vorbim despre un fenomen care se manifestă la nivelul întregii țări: suntem săraci și needucați. Iată un cerc vicios care poate fi rupt însă doar prin implicarea activă a statului și a autorităților.
Marian Staș a explicat pentru „Adevărul” că problema este adâncă și ține, în primul rând, de fibra nației noastre, care nu are apetență pentru școală. „O șmecherim, o facem din obligație. Cifrele Eurostat confirmă faptul că nu ne place școala. Avem și un sistem de educație neadecvat, blocat în paradigme comuniste, prost croit și nefuncțional. Cum să schimbi mentalitatea poporului? Printr-o clasă politică educată, căreia îi pasă de binele public, dar și prin depolitizarea școlii. În schimb, noi ce facem? Ne furăm căciula singuri, suntem o formă fără fond”.
Educația ar trebui încurajată în familie
Ce fac tinerii după ce termină liceul? Mulți își caută un loc de muncă în țară sau străinătate, în timp ce alții trăiesc din ajutorul de șomaj, iar apoi din ajutorul social. „Vorbim despre un nivel de trai scăzut, dar și o mentalitate care nu se poate schimba de azi pe mâine”, a explicat pentru „Adevărul” Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București. „Tinerii au nevoie de sprijin în primul rând din partea familiei. Cei mai mulți dintre absolvenții de liceu, în loc să-și continue studiile, își caută un loc de muncă. Au nevoie de bani pentru a se întreține, vor să fie liberi, vor să fie independenți, vor să-și ajute financiar familiile. Românii, din păcate, nu investesc în educație sau o fac prea puțin”, mai spune rectorul. Cu alte cuvinte, nu privim în perspectivă, ci de azi de mâine.
Felix Tătaru, președintele Asociației SuperTeach, a completat afirmând că educația copiilor depinde în mare măsură și comunicarea dintre profesori și părinți. „Comunicarea dintre școală și familie este crucială și, dacă am reuși să implicăm mai mult părinții în viața școlii, situația s-ar schimba. Aceștia ar putea să vadă ei înșiși beneficiile educației pentru o categorie de copii care poate, după o anumită vârstă, merg mai mult la muncă și mai puțin la școală. Pentru a se întâmpla asta, și profesorul are rolul său. Acesta ar trebui să treacă dincolo de ușa clasei, să ajungă cu adevărat în viața copilului și a familiei lui, să le înțeleagă nevoile și obiectivele”. Asociația SuperTeach va organiza la sfârșitul acestei săptămâni o conferință dedicată atât profesorilor cât și părinților. „Românii trebuie să înțeleagă că educația unui copil începe din familie și se continuă în școală. Familia și școala sunt principalii piloni pe care se sprijină viitorul copiiilor”, a mai spus Felix Tătaru.
Nu au încredere în sistem
Un alt motiv pentru care liceenii nu-și continuă studiile îl reprezintă și neîncrederea în sistemul educațional. „Imediat după Revoluție, am asistat la un fenomen îngrijorător. Facultățile particulare, dar nu numai, scoteau absolvenți pe bandă rulantă. De multe ori, însă, acești tineri nu erau suficient de bine pregătiți. Iată cum învățământul superior a fost dus cumva în derizoriu. Mulți tineri mergeau pe ideea că nu ai nevoie de o diplomă ca să reușești în viață, iar alții vânau diploma doar ca să aibă o „foaie” la mână”, a mai declarat Mihnea Costoiu.
Totuși, avem și noi studenții noștri, cu care ne mândrim. Chiar dacă sunt puțini în comparație cu cei din alte state europene. „Dacă vorbim despre educația terțiară universitară, practic despre tinerii care urmează după liceu o facultate, în Capitală avem, la ora actuală, cei mai mulți studenți”, a mai spus rectorul Universității Politehnice din București. „Aceștia vin din toate colțurile țării și chiar din străinătate. La fel se întâmplă și în alte centre universitare mari precum cele din Iași, Cluj sau Timișoara”. Din păcate însă, în comparație cu ce se întâmplă „afară”, numărul acestora este infim și nu ne face deloc cinste.
Nu avem o strategie de informare a tinerilor
Întorcându-ne la cifrele actuale, care ne plasează pe ultimul loc în Europa, avem nevoie de o politică națională, de un proiect de conștientizare și de încurajare a tinerilor nu numai de către familie, ci și de autorități. „Acest procent ne arată, de fapt, că nu există o informare, o strategie clară de atragere a absolvenților către studiile postliceale. Poate că un absolvent de liceu și-ar dori să urmeze, să spunem, o școală de meserii, dar nu are informațiile necesare pentru a alege ce i se potrivește”, a explicat și academicianul Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române. „Să nu uităm un lucru: o școală de meserii îți asigură un loc de muncă. De instalatori, electricieni, mecanici vom avea mereu nevoie. În România, însă, multora se pare că le este rușine să urmeze astfel de studii. Culmea, se îndreaptă către facultăți de stat sau private care, la final, nu le asigură neapărat și un job. Poți fi șomer cu diplomă. Oamenii ar trebui să înțeleagă că un muncitor bun sau un tehnician bun este la fel de bine valorizat precum un arhitect sau inginer”.
Lituania, pe primul loc, România, codașă
Lucrurile sunt însă total diferite în Europa. Cei mai mulți tineri cu educație terțiară se află în zona capitalei Lituaniei: 73,6%. Topul este completat de alte 11 regiuni din Franța Irlanda, Țările de Jos, Polonia,Ungaria, Suedia, Luxemburg și Danemarca. Aici, procentul celor care continuă studiile și după liceu este de 60%.
Multe dintre aceste zone atrag probabil și datorită oportunităților pe care le oferă în materie de educație, de ocupare a forței de muncă, dar și de stil de viață, notează Eurostat.
La polul opus, existau 17 regiuni în care mai puțin de un sfert din totalul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani aveau un nivel de educație terțiară în 2022: șapte din cele opt regiuni din România (excepție făcând regiunea capitalei, București-Ilfov), trei regiuni din Ungaria, două regiuni din Bulgaria, o regiune din Cehia, trei regiuni din sudul Italiei și regiunea ultraperiferică Guyane (Franța). Vorbim, în general, despre zone rurale, izolate, cu un nivel scăzut de oportunități de angajare.
Cele mai scăzute niveluri de educație terțiară au fost înregistrate în regiunile românești Sud-Muntenia (16,0%) și Sud-Est (17,0%), în regiunea cehă Severozápad (18,0%) și în regiunea maghiară Észak-Magyarország (18,2%).
La nivelul Uniunii Europene, 42% din populație avea anul trecut un nivel de educație terțiară.
Se încarcă comentariile...
