Semnalul de alarmă tras de un profesor: „Vom ajunge să nu mai aibă cine să-i învețe pe copii”

Învățământul românesc duce o lipsă acută de profesori. Catedra, odinioară atât de atractivă, a devenit astăzi un soi de „bau-bau” care îi sperie pe studenți și îi gonește către alte meserii. Meserii mai bănoase, care le conferă un anumit statut în societate, dar și recunoaștere. Vorbim despre o realitate cu care ne confruntăm de ani de zile și pe care o știe toată lumea. Iar problema, care devine de la an la an din ce în ce mai gravă, pare că nu are nici o soluție.

Meseria de profesor nu mai este căutată. Sursa foto: arhivă

Nu mai este niciun secret: meseria de profesor a devenit una foarte ingrată. Motivul? Ne aflăm în fața unui cerc vicios. În primul rând, profesorii și-au pierdut statutul, aura, „magia”.

Să fii dascăl nu mai este astăzi nimic special. Iar asta s-a întâmplat, printre altele, și pentru că profesorii sunt din ce în ce mai slab pregătiți. Și sunt, din acest motiv, „sancționați” de elevi, de părinți, de societate. „Catedra nu mai este de mult timp atrăgătoare pentru studenții care ies de pe băncile facultăților, iar asta se întâmplă din mai multe motive”, a explicat pentru „Adevărul” Anca Florea, profesoara de Științe sociale,  dar și directorul adjunct al Colegiului Național B.P. Hașdeu, din Buzău. „În primul rând, este vorba despre satutul profesorului care trebuie regândit și recâștigat. Pe de altă parte, și noi, ca profesori, trebuie să ne ridicăm la un anumit nivel pe care, poate, l-am pierdut”, continuă dascălul. 

„Unde s-au dus? Când au apus anii de sus ai gloriei?”

Unde au dispărut respectul elevilor și aprecierea părinților? „Pentru a fi obiectivă trebuie să pornesc cumva din „interior” și să spun lucrurilor pe nume: în primul rând, această degradare a imaginii dascălului vine dintr-o din ce în ce mai slabă pregătire a acestuia. Este o realitate”, continuă profesoara. 

Nivelul pregătirii cadrelor didactice care intră în sistem, de la an la an, este în scădere, mai spune ea. „În primul rând, de vină este chiar mediul universitar, care nu mai are aceleași exigențe în ceea ce privește examenul de titularizare. Apoi, vorbim și despre niște dosare care sunt, la prima vedere, foarte bine puse la punct, cu publicații numeroase, dar care au o calitate cel puțin îndoielnică. Și aici este o realitate foarte tristă. Căci există situații în care o persoană ajunge într-o instituție de învățământ de prestigiu, doar printr-un concurs nefericit de dosare. Vorbim despre un punctaj care nu reflectă însă absolut nimic”. 

Din păcate, nu directorii de școli și licee își angajează profesorii, ci inspectoratele școlare se ocupă de acest aspect. Așa se întâmplă că în unitățile de învățământ, când un profesor nu corespunde, conducerea este legată de mâini și de picioare. Nu directorul l-a angajat, nu directorul îl poate concedia. „Iar acest lucru ar trebui să dispară. Instituția de învățământ, dacă ar fi autonomă, ar fi mult mai puțin predispusă să se autosaboteze. Autonomia înseamnă libertatea de a-ți angaja resursa umană, de a-ți stabili propriile standarde de evaluare și de legitimare. În momentul în care tu, ca și instituție de învățământ, ai avea această libertate, atunci ai avea și o responsabilitate pe care ți-ai  asuma-o”, mai spune dascălul. 

Instituția mentoratului, salvarea din mediocritate 

Directoarea Colegiului Național B.P. Hașdeu din Buzău pledează pentru instituția mentoratului care în România nu mai există.

„Studenții care ies de pe băncile facultăților și care s-ar întoarce în învățământ, ca și cadre didactice, ar putea învăța meserie de la cei deja aflați în sistem. Universitatea te pregătește profesional. Colegii mai în vârstă, cu experiență, te-ar putea pregăti din punct de vedere uman, te-ar putea învăța realmente cum să fii un dascăl bun. Este o lecție numai de ei știută care poate fi predată generațiilor ce vin din urmă. Să știți că în facultate nu te învață nimeni cum să fii profesori. Învățăm pedagogie, dar nu învățăm să fim profesori. Iar mentoratul asta face. Și iată cum dintr-o dată, luat fiind sub aripa protectoare a unui dascăl cu experiență înveți, te dezvolți, crești”.

Profesoara crede cu tărie în instituția mentoratului care ar duce la o creștere a calității predării. „Oricâte cărți ai citi, aceste lucruri se trăiesc”. Cât despre nivelul de pregătire, dascălul consideră că profesorul ar trebui să fie onest mai întâi în fața lui, apoi în fața elevilor săi. „Suntem direct răspunzători. Hibele, golurile cu care ieșim din facultate nu vor putea fi acoperite ulterior de nimeni. Sunt, într-adevăr, lucruri care se pot remedia, chiar învăța pe parcurs însă cele mai multe dintre ele nu se mai pot recupera”.

Statutul profesorului s-a deteriorat și din vina sistemului, dar și din vina unei anumite percepții publice extrem de eronate. „Mă refer la familia elevului care spune „Nu contează ce spune școala, contează ce zic eu”. Autoritatea dascălului a fost subminată pe un fond legislativ extrem de permisiv cu copiii. Nu spun că libertatea în sine nu este bună. Spun că trebuie să știm cum să jonglăm cu ea în limitele bunei-cuviințe”, a mai precizat directoarea Anca Florea. 

Meseria de profesor nu mai este atractivă și pentru că dascălii au fost multă vreme foarte prost plătiți. Și cine și-ar dori să practice o meserie care să nu-l satisfacă financiar? „Ce-i drept, lucrurile s-au mai reglat, multe aspecte încă se află într-o anumită dinamică, dar tot nu atrage forță de muncă proaspătă. Tinerii studenți care ies de pe băncile facultăților preferă să se îndrepte către meserii mai bănoase, care să le aducă prestigiu și recunoaștere”. 

Sorin Ion, secretar în Ministerul Educației: „Veniți! Nu veți regreta!”

Studenții din anul I de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București au fost îndemnați de secretarul de stat din ministerul Educației, Sorin Ion, să devină profesori, după ce termină studiile. Sorin Ion le-a transmis la festivitatea de deschidere a anului universitar să vină pe acest drum pentru că nu vor regreta. „În România, în acest moment, nu știu cum se vede și se știe lucrul ăsta, dar realmente avem o criză de profesori de știință, de matematică, fizică mai ales, de informatică. Și îndemnul meu este să încercați să veniți pe acest drum, pentru că nu veți regreta”, le-a transmis Sorin Ion studenților.

„Vă îndemn să veniți în sistemul de educație. Știu cum o să spuneți: sunt salariile mici – ei, nu mai sunt chiar atât de mici. Să știți că veți avea satisfacții pe care cu siguranță în niciun alt domeniu nu le veți găsi”, a mai spus secretarul de stat, la bază profesor de matematică, fost director de școală și inspector școlar general în județul Dâmbovița. 

Și ministra Educației, Ligia Deca, a avut un discurs similar în cadrul festivității de deschidere a anului universitar la Universitatea Politehnica București. „Avem mare nevoie de cadre didactice pregătite, care să predea disciplinele de știință, tehnologie, inginerie, arte sau matematică și care să trezească pasiunea pentru ele”, a declarat oficialul. 

Profesorii în vârstă vor ieși, în cele din urmă, din sistem. Rând pe rând. Iar locurile lor vor rămâne goale, căci nimeni nu va veni din urmă. Sau vor veni prea puțini. Vom ajunge în situaâia în care cu greui se va mai găsi cineva caresă-ieduce și să-i învețe pe copii.