Propunerile-cheie ale elevilor pentru programul de guvernare 2019 – 2020. Ce le cer copiii decidenţilor

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) transmite decidenţilor o serie de propuneri pentru „resuscitarea” sistemului educaţional românesc. Reprezentanţii elevilor cer ca programul de guvernare să corespundă nevoilor şi intereselor beneficiarilor direcţi ai Educaţiei.

Consiliul Naţional al Elevilor a transmis, luni, propunerile pe care le doresc implementate, de către guvernanţi, pentru un climat educaţional sănătos, în beneficiul elevilor. 

 1. Structura anului şcolar 

„Încă din anul 2017, Consiliul Naţional al Elevilor, structura reprezentativă a elevilor din România a militat pentru o structură fixă a anului şcolar, astfel încât cursurile să înceapă anual la data de 1 septembrie şi să se încheie pe 1 iunie. Acum, CNE arată că beneficiile unei astfel de structuri sunt unele care nu pot fi trecute cu vederea, întrucât aceasta ar preveni situaţiile în care data începerii anului şcolar ar fi influenţată de factori externi, precum operatorii sectorului de turism. 

„De asemenea, o astfel de structură a anului şcolar vine în preîntâmpinarea unor scenarii atât de des întâlnire în şcolile din România, când elevii sunt nevoiţi să susţină cele mai importante evaluări, care determină parcursul lor educaţional într-o măsură considerabilă: Evaluarea Naţională, respectiv examenul de Bacalaureat, în condiţii termice care determină o scădere la fel de considerabilă a randamentului elevilor. Mai mult decât atât, o structură de acest tip ar avantaja şi elevii din învăţământul profesional şi tehnic care, la momentul actual, încheie cursurile în lunile toride ale verii (sfârşit de iunie, chiar mijlocul lunii iulie în unele cazuri), aspect care degradează calitatea actului instructiv-educativ şi, din nou, determină elevii să nu aibă acelaşi randament dorit la orele de curs”, se arată în comunicatul de presă, remis Adevărul. 

 2. Acces la consiliere psihologică de calitate în mediul educaţional 

Pentru a garanta această facilitate, este important ca posturile de consilier şcolar să fie deblocate. Gestionarea defectuoasă din ultimii ani a modului în care elevii au acces la consiliere psihologică de calitate a determinat ca raportul dintre elevii ce beneficiază de acest serviciu şi prestatorii de servicii – consilierii şcolari – să fie de 1 la 800 (statistică relevată de raportul realizat de organizaţia Salvaţi Copiii în anul 2017).

Pentru a garanta accesul la consiliere psihologică de calitate şi pentru a determina crearea unui climat educaţional care să fie centrat pe nevoile elevului, CNE propune deblocarea posturilor de consilier şcolar în unităţile de învăţământ preuniversitar din România, astfel încât numărul de elevi alocaţi unui singur consilier şcolar să nu depăşească 500. De asemenea, consiliul elevilor propune elaborarea unui plan de acţiune riguros, în vederea promovării importanţei consilierii psihologice în şcolile din România, care să fie realizat cu sprijinul societăţii civile (Consiliul Naţional al Elevilor, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar) şi cu implicarea directă a instituţiilor guvernamentale cu activitate relevantă în domeniu – Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii.

 3. Includerea Consiliului Naţional al Elevilor pe lista partenerilor sociali în cadrul Comisiei de Dialog Social ce acţionează în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale 

CNE spune că modul în care a fost gestionată activitatea Comisiei de Dialog Social de pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale, un for consultativ din care fac parte, de drept, doar sindicatele, societatea civilă având doar statutul de invitat permanent (Consiliul Naţional al Elevilor, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar) a fost unul deplorabil. În vederea creşterii legitimităţii acestui for şi pentru a ne asigura că deciziile luate în cadrul său reflectă cât mai bine realitatea din şcolile româneşti, dar şi nevoile şi interesele beneficiarilor direcţi ai educaţiei, solicităm oferirea statutului de membru permanent în cadrul CDS a Ministerului Educaţiei Naţionale. 

„Reprezentanţii elevilor din România merită să fie trataţi drept un real partener de dialog social şi merită să fie incluşi de drept în procesul decizional de la nivel central, întrucât structura Consiliului Naţional al Elevilor se bucură de o reală reprezentativitate, date fiind modul nostru de funcţionare piramidal (având structuri şcolare şi structuri judeţene) şi modul democratic prin care sunt aleşi aceşti elevi reprezentanţi (prin alegeri democratice, organizate de elevi pentru elevi, în fiecare şcoală din România)”, mai arată CNE. 

4. Burse în fiecare localitate din România, al căror cuantum minim să fie stabilit anual, prin Hotărâre de Guvern Demersurile 

Consiliului Naţional al Elevilor s-au orientat către superficialitatea cu care sunt tratate bursele şcolare de către autorităţi încă de la începutul anului 2017. Ce se presupunea a fi o intervenţie simplă în sensul reglementării nu doar a obligativităţii, dar şi a unei sume minime pentru acordarea burselor, s-a dovedit a fi o luptă împotriva persoanelor aflate la cârma sistemului educaţional. Conform Legii Educaţiei Naţionale, educaţia este o prioritate naţională care urmăreşte dezvoltarea liberă şi armonioasă a individului, dar şi încurajarea participării active în societate şi asigurarea incluziunii sociale şi pe piaţa muncii. Cu toate acestea, elevii înfruntă zilnic probleme cauzate de lipsa echităţii din sistem. Echitatea în educaţie a fost de-a lungul timpului definită de mai multe organizaţii din domeniu în moduri diferite. 

Consiliul Naţional al Elevilor consideră prioritar ca, pentru a evita cazurile în care bursele sunt oferite în cuantumuri mult prea mici, chiar şi în cazul burselor sociale, unde cuantumurile nu reflectă nevoile de subzistenţă (burse de 8 lei pe lună, în localităţi din judeţul Arad), cuantumul minim trebuie impus autorităţilor publice locale, anual, prin Hotărâre de Guvern. Această măsură ar contribui la impunerea echităţii în sistemul de educaţie, dar şi la diminuarea diferenţelor drastice în ceea ce priveşte situaţia acordării burselor în mediul rural comparativ cu mediul urban, de exemplu. Proiectul propus de către Consiliul Naţional al Elevilor în 2017 prevedea că nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind direct proporţional de situaţia economică a ţării. 

 5. Blocarea imediată a proiectului legislativ prin care se doreşte acordarea statutului de autoritate publică profesorilor 

Consiliul Naţional al Elevilor se opune, cu fermitate, propunerii legislative prin care se doreşte investirea cadrelor didactice cu statutul de autoritate publică. „În cadrul misiunii şi viziunii noastre, educaţia de calitate primează, iar acest deziderat nu poate fi obţinut decât prin colaborarea tuturor părţilor interesate, anume elevi, profesori şi părinţi ca membri ai comunităţii şcolare. În ciuda acestui fapt, nu considerăm deloc benefic investirea cadrelor didactice cu statutul de autoritate publică, întrucât suntem de părere că respectul la care profesorii tind din partea elevilor şi părinţilor, respect absolut necesar pentru buna desfăşurare a actului instructiv-educativ, nu poate fi reglementat printr-o lege. 

„Admitem că un climat de ordine şi respect este esenţial în şcolile din România, însă oferirea autorităţii de a lua decizii oportune, care să îi permită să menţină un mediu adecvat în timpul procesului de predare-învăţare-evaluare, dar şi a dreptului de a aplica sancţiuni disciplinare beneficiarilor primari, conform regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ nu va încuraja la colaborare şi respect reciproc între elevi şi profesori, ci, mai mult decât atât, va contribui la distrugerea relaţiilor dintre aceştia”, susţin elevii. 

 6. Dotarea corespunzătoare a cabinetelor şcolare din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar 

CNE susţine că, pentru a avea acces la un climat educaţional care să favorizeze bunăstarea elevilor şi să conducă la directa creştere a randamentului acestora în cadrul procesului instructiv-educativ, este necesar ca beneficiarii direcţi ai sistemului de învăţământ preuniversitar să aibă acces la servicii de sprijin, precum cele furnizate prin intermediul cabinetelor şcolare. În acest sens şi ţinând cont de faptul că, în prezent, cabinetele şcolare nu sunt dotate corespunzător, CNE solicită realizarea imediată a unui parteneriat strategic între ministerele de resort (cel responsabil de educaţie şi cel responsabil de sănătate) în vederea dotării corespunzătoarea a cabinetelor şcolare cu resursele necesare optimizării servicilor prestate în cadrul acestora. 

7. Continuarea demersurilor necesare pentru ca, până la sfârşitului anului şcolar 2019-2020, niciuneia dintre unităţile de învăţământ preuniversitar din România să nu îi lipsească un grup sanitar dotat corespunzător, situat în interior său

„În acest sens, solicităm reluarea acestui proiect, astfel încât, până la finalul acestui an şcolar, nu va exista niciun elev din România nevoit să meargă la toaletă în curtea şcolii, iar fiecare şcoală din România va dispune de un grup sanitar dotat corespunzător cu resurse igienico-sanitare, situat în interiorul unităţii de învăţământ. De asemenea, se propune colaborarea cu autorităţile publice locale astfel încât acestea să acorde, prin finanţarea complementară, sume suficiente, care să acopere aceste nevoi. 

8. Diminuarea abandonului şcolar prin măsuri care să vizeze decontarea integrală pentru elevii navetişti şi garantare subvenţionării preţurilor pentru elevi

 a. Acordarea reducerii de minimum 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic”, mai transmite CNE. 

b. Decontarea cheltuielilor de transport pentru elevii care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu 

Principala cauză a abandonului şcolar o reprezintă costurile aferente participării la cursuri, spune CNE. „Dintre aceste costuri, cele cu naveta au ponderea cea mai însemnată, iar decontarea integrală a lor va determina o reducere semnificativă a abandonului şcolar. Pe lângă efectele pozitive evidente la nivel de individ, această măsură are efecte la nivel naţional, reducând şomajul, excluziunea socială şi sărăcia”, conchid reprezentanţii elevilor.