Premieră în România: Bullying pedepsit de instanță cu detenția. Cum va fi reeducat agresorul de doar 16 ani
0Un elev de 16 ani a fost condamnat la un an și jumătate de detenție după ce și-a băgat doi colegi de clasă cu capul în toaletă. Vorbim despre un caz de bullying de o cruzime extremă, care i-a îngrozit până și pe judecători. Verdictul acestora este primul semn că autoritățile iau, în sfârșit, atitudine și pedepsesc violența în mod real, palpabil, dincolo de legile și sancțiunile scrise doar pe hârtie.
Asistăm în aceste zile la o premieră în justiția românească: un elev de 16 ani de la Liceul Tehnologic „Dumitru Mangeron” din Bacău, care și-a agresat anul trecut doi colegi de clasă, a fost condamnat la un an și șase luni de detenție într-un centru de reeducare. Este semnul că, în sfârșit, autoritățile reacționează prompt și taxează cazurile de bullying și agresiuni în școală. Putem spune că s-a creat un precedent care ar trebui să dea de gândit tuturor celor care practică bullyingul: următorii trimiși după gratii ar putea fi chiar ei.
Povestea, pe scurt: Un elev de 16 ani din Bacău și-a obligat doi colegi de clasă, copii cu nevoi speciale, să meargă în patru labe după el, să-i sărute mâna, să-i lustruiască încălțămintea, să-i cumpere diverse alimente de la chioșc. Faptele comise, care erau cunoscute de către conducerea școlii, au culminat în ianuarie anul trecut, cu o agresiune fizică în toaletă. Cei doi copii au fost loviți, împinși, târâți în baia școlii și introduși cu capul în WC. Și mai grav este faptul că oribila scenă a avut loc în fața mai multor elevi care au filmat cu telefonul mobil, iar apoi au urcat imaginile pe rețelele de socializare. Filmul a devenit viral și a scandalizat întreaga opinie publică. Cum era de așteptat, la scurt timp s-au sesizat și autoritățile. În câteva zile de la teribila faptă, agresorul a fost depistat de polițiști, reținut pentru 24 de ore, iar apoi plasat în arest la domiciliu. După un an de anchete și procese, a venit și verdictul final: judecătorii, care au considerat că agresorul a comis faptele din pură plăcere, au decis internarea acestuia în centrul educativ Târgu Ocna.
Agresiunile și bullying-ul sunt la ordinea zilei în aproape toate școlile din țară. Ne aflăm în fața unei situații extrem de grave, care cere implicare din partea întregii societăți, dar mai ales din partea autorităților.
În acest context, la Palatul Parlamentului a avut loc, ieri, o dezbatere cu tema „Siguranța în mediul educațional și responsabilitatea juridică” la care au participat, printre alții, ministrul Educației, Ligia Deca, Monica Anisie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, și Alina Gorghiu, ministrul Justiției. În cadrul evenimentului au fost lansate o serie de propuneri pentru prevenirea violenței, dar și pentru sancționarea acestor fapte. Autoritățile au strâns, așadar, rândurile, au gândit un plan de bătaie, l-au pus pe hârtie, în unele situații chiar l-au implementat. Așteptam cu nerăbdare și efectele. Ca să nu mai existe cazuri de viol în școli, cazuri de elevi care-și bat profesorii până la sânge, cu pumnii și picioarele, elevi care își umilesc și-și terorizează colegii.
„Avem nevoie de educație juridică“
Monica Anisie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, a afirmat în cadrul dezbaterii că în școli este nevoie, pe lângă consilierii școlari care deja există, și de psihologi. „O suplimentare pentru consilierii școlari a existat. Dar acei consilieri școlari trebuie dublați de psihologi, Trebuie să facem ceva pentru a-i susține pe copii, dar și pe părinți”, a precizat oficialul.
O altă propunere vine din partea ministrului Justiției, Alina Gorghiu, care pledează pentru introducerea în școli a materiei „Educație juridică”. „Pentru ca elevii să știe să facă diferența între o banală glumă și o faptă penală”, a explicat oficialul. Cu alte cuvinte, copiii trebuie să știe limitele dincolo de care nu au voie să treacă și ce pedepse riscă dacă o fac. „Educația juridică nu este un moft, un trend, nu se face pentru că dă bine. Pe de altă parte, educația juridică trebuie predată elevilor de către profesioniști”, a mai precizat Alina Gorghiu. Este vorba despre prevenție, a mai spus ministrul. „Cred că dacă vom pune accentul pe prevenție, lucrurile vor merge într-o direcție bună”.
Alina Gorghiu a făcut referire și la legea privind extinderea ordinului de protecție la orice tip de violență, împotriva oricărui tip de agresor „nu doar împotriva soțului sau a tatălui, ci inclusiv împotriva elevilor agresivi. Împotriva celui care îți produce leziuni, îți afectează sănătatea, împotriva celui care se află în clasa a IX-a dar te amenință cu bătaia, cu moartea, cu șantajul. Există posibilitatea solicitării ordinului de protecție”. Aici intră inclusiv hărțuirea, a mai explicat oficialul. „În școlile din România se întâmplă să existe și acest tip de faptă penală: hărțuirea. Este important ca părinții să-și ducă copiii la școală în siguranță, mediul educațional trebuie să asigure liniștea familiilor”. Legea, a mai spus ministrul Justiției, va intra în vigoare și își va produce efectele anul acesta pe 31 august.
Ministrul Deca a mers și mai departe și a cerut ca aceste comportamente să fie sancționate. „Trebuie să sancționăm faptele antisociale, fie că vorbim despre violență, fie că vorbim despre bullying, consum de substanțe interzise. Școlile trebuie să fie spații sigure pentru toți cei care se află în interiorul lor: și elevi, dar și cadre didactice. Am văzut o serie de cazuri foarte grave de încălcarea a legii. Elevii, copiii trebuie să se simtă în siguranță, iar profesorii să-și poată face datoria fară să le fie frică să fie în interiorul unei școli. Am toleranță zero pentru violență”, a spus Ligia Deca.
Este și motivul pentru care Ministerul Educației a decis introducerea camerelor de supraveghere video și audio în toate școlile și sălile de clasă fără a mai fi nevoie în acest sens de acordul părinților. „În cazul în care apare o sesizare de violență, poliția, procuratura, directorul școlii pe baza unei cereri scrise motivate pot accesa înregistrarea și pot stabili cu claritate ce a fost și ce nu a fost. Asta ne protejează pe noi toți și de eventuale sesizări abuzive. Dar, în cazurile grave, nu mai avem o suită nesfârșită de declarații contradictorii de la părțile implicate în conflict”, a precizat ministrul Educației.
Despre pedeapsă și reabilitare
Concluzia? Avem legi, vom avea și mai multe. Important este să și funcționeze și să producă efecte. Până atunci însă ne confruntăm cu realitate crudă: primul copil internat într-un centru de reeducare pentru că i-a umilit pe alții la școală. Ce șanse de reabilitare reale va avea? „E greu de spus”, ne-a mărturisit psihologul Ovidiu Telegescu. „Depinde de foarte mulți factori. Să nu uităm că el intră într-un mediu ostil. Indiferent de cât de mult s-a schimbat sistemul de-a lungul timpului, trebuie să recunoaștem că agresorul nu va fi primit acolo ca la hotel. Pentru minori există însă programe de recuperare. Cât de bine sunt făcute, asta e altă poveste. Însă, este foarte important ca acest copil să aibă parte de sprijin, de consiliere psihologică, trebuie să se lucreze cu el în așa fel încât să aibă o șansă reală la reabilitare. Chiar dacă el este un agresor, chiar dacă el este aplatizat afectiv, să nu uităm că el este aplatizat în raport cu ceilalți. În raport cu el însuși, este foarte sensibil”, a explicat psihologul. „Dacă nu, să nu ne imaginăm că, odată ieșit de acolo, va regreta ce a făcut. El iese, dar va ieși încărcat cu o povară și mai grea”. Iar dacă vorbim despre un caz patologic, mai spune psihologul, acest copil trebuie monitorizat și tratat. „Astfel de afecțiuni nu trec niciodată de la sine. Dimpotrivă. Se agravează”.
Am discutat despre situația agresorului și cu Magdalena Andrei, directoarea Centrului educativ Târgu Ocna, acolo unde elevul din Bacău își va petrece un an și jumătate. Aceasta ne-a explicat în ce constă procedura de reabilitare pentru a evita situația ca el, odată liber, s-o ia de la capăt. „Conform protocolului, după ce sunt aduși în unitățile penitenciare, deținuții intră într-o perioadă de carantină și observare de 21 de zile. Ei sunt evaluați, sunt identificate nevoile lor de dezvoltare personală și riscurile asociate faptei cu care ei au venit la noi. Apoi, li se întocmește un plan de activități specifice nevoilor și riscurilor identificate”, a explicat pentru „Adevărul” directoarea centrului. „După șase luni, acest plan de activități este reevaluat”, a mai spus aceasta. Se constată dacă au existat progrese, dacă obiectivele stabilite inițial au fost atinse”.
Concret, reabilitarea într-un astfel de centru constă în consiliere psihologică individuală și de grup, diverse activități și școlarizare. Căci minorii internați aici trebuie să-și continue școala. Apoi, pe lângă toate acestea, deținuții care doresc pot lucra în diverse sectoare de activitate: la curățenie, în seră, la bucătărie etc.
Se încarcă comentariile...
