Manualul de „Istoria secuilor“ va fi reeditat, ca o carte de lectură pentru publicul larg
0
Manualul „Istoria secuilor“, apărut anul trecut la iniţiativa Consiliului Judeţean Harghita ca materie opţională pentru clasele a VI-a şi a VII-a în şcolile cu predare în limba maghiară, va fi reeditat ca o carte de lectură pentru publicul larg, au anunţat marţi, la Miercurea Ciuc, autorii volumului.
Autorii manualului au organizat, marţi, la sediul Consiliului Judeţean Harghita, o dezbatere la care au fost invitaţi să îşi spună părerea despre manualul "Istoria secuilor" mai mulţi profesori de specialitate din judeţ, întrucât după apariţia acestuia s-au creat mai multe controverse privind aspectul de manual sau carte de lectură al publicaţiei.
Majoritatea profesorilor de Istorie prezenţi la forum au afirmat că actuala ediţie a manualului este mai potrivită studiului la cercurile elevilor decât ca materie opţională la clasă.
„Eu văd că ar fi mult mai bine să fie o carte pentru activităţile la cercurile de elevi, este mult mai bine dacă este studiată în jurul unor subiecte care se leagă şi de istoria localităţii sau de istoria comunităţilor locale. Eu cred că asta este importanţa acestei cărţi, şi nu să fie o materie", a spus prof. Csog Samu, de la şcoala generală din Sânsimion.
Profesorul Szasz Hunor din Odorheu Secuiesc le-a transmis autorilor o „observaţie din partea elevilor” săi, potrivit cărora manualul are „un limbaj greoi”, o altă propunere vizând scoaterea întrebărilor de la sfârşitul fiecărui capitol, care se adresează strict elevilor, nu şi cititorilor adulţi şi înlocuirea lor cu o bibliografie generală.
La rândul său, profesorul Kelemen Sandor, de la Liceul de Artă Nagy Istvan, din Miercurea Ciuc, a afirmat că nu a folosit „Istoria secuilor” nici la ore, şi nici la cercurile elevilor, dar că a citit volumul „şi cu ochiul unui ghid turistic”, ajungând la concluzia că nu este nevoie de o nouă ediţie completată, ci de una prescurtată, destinată celor „care sunt interesaţi de Ţinutul Secuiesc, la un preţ accesibil şi care să fie tradusă şi în engleză şi română”.
Fostul şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, Ferencz Salamon Alpar, unul dintre autorii manualului „Istoria secuilor”, a afirmat că a primit propuneri „că ar trebui să fie mai mult dezvoltată partea de carte de lectură a acestei publicaţii, că ar fi nevoie şi de dezvoltarea unor instrumente de predare online a acestui material didactic sau de cultură generală de Istoria Secuilor".
El a adăugat că în 60% din şcolile din judeţ care folosesc acest manual cartea este studiată în cercurile şcolare ca o completare la manualul de „Istoria minorităţii maghiare din România”, iar în 40% din cazuri se utilizează ca disciplină opţională, motiv pentru care volumul va fi reeditat.
La rândul său, lectorul universitar Hermann Gusztav Mihaly de la Universitatea Babeş Bolyai, un alt autor al manualului „Istoria secuilor”, a povestit că după apariţia volumului au apărut reacţii atât din partea românilor cât şi a radicalilor maghiari, care i-a pus pe realizatori „între ciocan şi nicovală”.
„După ce s-au născut primele reacţii mai serioase şi mai puţin serioase, ne-am dat seama că am cam ajuns între ciocan şi nicovală, pentru că fiecare comunitate îşi are radicalii, dar şi masa sa normală şi integrată în ansamblul societăţii. Din partea radicalilor noştri secui ne-am trezit cu un anumit gen de critici, din partea opiniei publice române, un pic dezinformată de acea traducere nu tocmai profesională care circulă pe Internet, ne-am trezit cu alt tip de critici, din partea istoricilor, colegilor noştri, cu alt tip de critici?”, a precizat dr. Hermann Gusztav Mihaly.
Potrivit acestuia, după ce au fost puse în balanţă "toate aceste critici", noua ediţie care va vedea lumina tiparului „se va desprinde de funcţia de manual, de material didactic, a cărţii şi se va adresa publicului larg al cititorilor”.
Ferencz Salamon Alpar l-a completat, precizând că există un interes mare din partea cititorilor pentru acest volum, fiind vândute, până în prezent, peste 30.000 de exemplare, menţionând că ediţia a doua, „îmbunătăţită şi întregită din multe perspective", va fi editată la începutul anului viitor.
Fostul inspector şcolar general a mai spus că autorii „plănuiesc" şi o traducere „profesională" a volumului în limba română, cel mai probabil în cursul lui 2014, în funcţie de „anumite situaţii bugetare".
„Textul a fost tradus, circula şi pe net, despre care noi considerăm că este o traducere foarte, foarte proastă. Plănuim să aibă o traducere profesionistă şi să fie publicat şi în limba română, pentru că noi cunoştinţe sunt incluse în acest text. Poate fi citit de oricine, şi de un englez, şi de un francez, şi de un român", a conchis Ferencz Salamon Alpar.
Manualul opţional de ”Istoria Secuilor" a fost lansat oficial în data de 18 septembrie 2012 la sediul Consiliului Judeţean Harghita din Miercurea Ciuc. Cartea este redactată de unsprezece autori, profesori şi istorici, şi editată în limba maghiară de către Centrul Judeţean Harghita pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.
Citeşte şi:
Copiii secuilor învaţă la istorie că românii le-au fost slugi
Manualul de istorie a secuilor adresat copiilor din clasele a VI-a şi a VII-a, lansat în septembrie 2012, îi învaţă pe copii că românii le-au fost „slugi“, şi că în timpul Primului Război Mondial armata română a devastat şi jefuit magazinele şi casele secuilor.
Manualul „Istoria Secuilor“, scris de la Budapesta
Unul dintre autorii manualului după care copiii secuilor învaţă că românii le-au fost slugi este membru al Academiei din Ungaria. Istoricul Pál-Antal Sándor susţine că lucrarea nu conţine informaţii exagerate.
Manualul „Istoria secuilor“, la judecata Academiei Române
Academia Română ar putea lua în discuţie luna aceasta conţinutul cărţii de „Istoria secuilor”, din care elevii claselor a VI-a şi a VII-a, din judeţele Harghita şi Covasna, învaţă că românii le-au fost slugi secuilor.
Istoricul Marius Diaconescu, cel care a sesizat gravele probleme de conţinut ale manualului de istorie a secuilor, consideră că în condiţiile revendicărilor naţionale faţă de statul român, secuii şi-au redescoperit conştiinţa vechilor privilegii medievale şi a autonomiei, dar au uitat că aceasta le-a fost anulată de Budapesta.
Se încarcă comentariile...
