Lacăt pe ușa Educației. Sindicate: „Fără soluții, greva va fi de lungă durată”

Cheia pentru stoparea grevei generale declanșată luni se află în buzunarul Guvernului, susțin sindicatele. Protestul nu este un moft al liderilor, ci este cerută de peste 70% dintre profesori, este mesajul acestora. Ministerul Educației a schimbat de urgență metodologia Evaluării Naționale.

Grevă generală în învățământ Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Noi negocieri au avut loc duminică, la Palatul Victoria, între premierul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Depiutaților, Marcel Ciolacu, și sindicatele din Educație pentru a detensiona situația din învățământ. Greva generală pe durată nedeterminată care începe astăzi este cea mai mare acțiune de acest fel din ultimii 20 de ani. Momentul este unul prost ales, le-au spus autoritățile sindicaliștilor, pentru că afectează perioada de examene, iar munca elevilor va fi compromisă. Potrivit surselor „Adevărul”, premierul le-a cerut sindicaliștilor să fie raționali și așezați și să se gândească la familiile din România.  

În cadrul discuțiilor, reprezentanții Guvernului au propus stimulente financiare pentru debutanți și cadrele didactice titulare din unitățile de învățământ aflate în zone defavorizate. Într-un comunicat remis presei, se arată că Executivul și-a menținut angajamentul de a majora salariile până la maximul grilei personalului nedidactic inclus Anexa 8 (personalul nedidactic), în completarea aplicării Legii salarizării nr. 153. Această măsură, care vizează creșterea veniturilor, va fi extinsă și pentru celelalte categorii de salariați din Anexa 8. „Guvernul își asumă ca Educația să continue a fi prioritatea numărul unu în îndeplinirea obiectivelor prin programul de guvernare și în eliminarea inechităților din legea salarizării. În acest sens, va fi asumat un calendar astfel încât până la data de 15 iulie la nivelul Ministerului Muncii să fie finalizat proiectul noii legi a salarizării, pentru a putea demara dialogul cu partenerii sociali, astfel încât, la 1 septembrie să poată fi înaintat Parlamentului României pentru aprobare”, se mai arată în comunicat. La consultări au luat parte și ministrul Educaţiei, Ligia Deca, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, ministrul Muncii, Marius Budăi, ministrul de Interne, Lucian Bode, secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu.

„Cinci luni am tot cerut negocieri”

Oferta Guvernului este similară celei făcute în cursul săptămânii trecute în discuțiile cu sindicatele. Punctul-cheie nenegociabil din punctul de vedere al sindicaliștilor este creșterea salariilor profesorilor, în contextul discuțiilor noii legi a salarizării unitare a bugetarilor, dar, spun sindicaliștii, grila de salarizare ar trebui adoptată cât mai repede prin OUG și apoi inclusă în noul act normativ.

La ieșirea de la negocieri, duminică, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret", Marius Ovidiu Nistor, a spus că „noi o să le punem la dispoziţie colegilor noştri în momentul de faţă exact comunicatul care pleacă din partea Guvernului, acest comunicat va ajunge în toate organizaţiile noastre, iar membrii de sindicat se vor pronunţa foarte rapid, dar cu certitudine va spuneam că pe această ofertă mâine va fi grevă generală". La rândul lui, Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), a spus că oferta Guvernului este aceea de a rezolva problema salarizării prin viitoarea lege a salarizării unitare și „nimic în plus”. „Personalul didactic va primi salariul prevăzut de Legea 153, asta înseamnă o creştere de 7-8% a salariilor ", a mai spus Hăncescu.

Cinci luni, spun sindicatele, au tot cerut negocieri serioase și soluții, dar, autoritățile nu le-au luat în seamă. Acum, dacă Guvernul găsește soluții, vom încheia repede această grevă, dacă nu, va fi una de lungă durată, potrivit lui Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, una dintre cele două mari federații care au anunțat greva. „Ce înseamnă de lungă durată? Probabil până la finalul anului”, a subliniat liderul.

„Ne-am săturat de promisiuni și amânări”, a spus la rândul lui George Purcaru, vicepreședintele aceleiași federații. Ce se va întâmpla cu elevii claselor terminale mai ales care au de susținut în această vară examene naționale? „Guvernul are responsabilitatea. Noi nu ne-am dorit să ajungem în această situație, am tot avertizat Guvernul că nu se mai poate. Dacă vrem un învățământ de calitate și un viitor al acestei țări, trebuie ca Educația să fie prioritară. Se pare că nu este prioritate, pentru că tot timpul am fost amânați. În Legea 1 scrie că Educația este prioritate națională și trebuie să primească 6% din PIB. Dar niciodată nu s-a aplicat. Acum, nu mai depinde de noi. Mingea este în curtea Guvernului, pot să facă de așa manieră încât să transforme această promisiune și acest articol din lege în realitate – Educația să fie prioritate națională cu adevărat când vine vorba despre motivarea resursei umane și despre investițiile în infrastructură”, argumentează Purcaru.

Schimbări de ultimă oră

Ministerul Educației a operat de urgență, în urma eșecului negocierilor de săptămâna trecută cu sindicatele, schimbări în metodologia de la Evaluarea Națională și admiterea la liceu. Astfel, a fost suplimentat numărul membrilor în comisii, iar președinți pot fi și profesori din consiliul de administrație, nu doar directori și directori adjuncți, ca până acum. Modificările au fost deja publicate în Monitorul Oficial de vineri, 19 mai.

Potrivit Edupedu.ro, graba ministerului are în vedere acoperirea cu profesori în comisii în cazul în care greva generală se va prelungi după data de 6 iunie, când încep înscrierile la examenele naționale. Totodată, noul ordin introduce un alineat nou care dă posibilitatea derulării examenelor de evaluare națională cu profesori care nu participă la protest.

Școala în play-back

Într-un comentariu pentru Contributors.ro, expertul în Educație Mihai Maci explică macanismul prin care școala românească a ajuns ca vai de lume. Universitarul ne propune un exercițiu de imaginație într-o școală de periferie sau de la țară, la o clasă din ciclul primar, unde are loc o inspectie la ora de Aritmetică. Copiii acestei clase – elevi de 8-9 ani, spune profesorul, nu doar că nu știu să facă operații matematice simple – adunări și scăderi – ci habar n-au numerele.

„Cei mai mulți dintre ei frecventează școala aleatoriu (familiile ”împingând” câte ceva – prestând chiar și muncă fizică pentru director – ca să li se treacă cu vederea absențele), iar părinții lor nu au nici un interes pentru educație (întrucât știu, din experiență, că – în viața asta – doar capacitatea ”de-a te descurca” și ”norocul” fac legea). Inspecția e anunțată, directorul cheamă învățătoarea și îi explică – ferm și fără a face economie de amenințări – că ”ora” trebuie să se încheie cu bine, că ”reprezentatul Inspectoratului” trebuie să plece cu convingerea că ”se face tot posibilul” și, chiar și-ntr-un asemenea mediu, pot exista ”performanțe”. Evident, la toate acestea se vor adăuga – ”din partea conducerii” – și inevitabilul ”protocol”, și câteva ”mici atenții”, mai spune Mihai Maci.

De ce continuăm să mințim

Eșecul inspecției iese din discuție întrucât ar duce la desființări de posturi și nimeni nu vrea asta. Prinsă ”între ciocan și nicovală” învățătoarea alege câteva exerciții simple pe care le va rezolva ea la tablă, iar copiii le vor recita, în timp ce altele vor fi rezolvate de elevii mai buni din clasă. ”Învățătoarea repetă lecția ca pe o piesă de teatru: îi pune pe elevi să recite cu voce tare ”patru plus cinci fac nouă”, în vreme ce ea scrie cifrele pe tablă. O dată, de două ori, de douăzeci de ori. Le desenează cifra 4 pe o foaie și le-o dă pentru acasă cu indicația de a repeta cuvintele rostite în clasă atunci când văd semnul în cauză pe tablă. Dresajul acesta se repetă, invariabil, cu cei prezenți, pe parcursul unei întregi săptămâni”, continuă expertul.

În ziua inspecției piesa de teatru e pusă în scenă și toată lumea e mulțumită. ”Ideea e că ”lucrurile au mers bine”, ”toată lumea și-a făcut datoria”, ”raportul” se poate încheia satisfăcător (sigur, și cu niște observații, relativ neutre) și s-a mai terminat o inspecție. În realitate, despre ce-a fost vorba? Un play-back generalizat: toată lumea ”s-a făcut că face ceva”. În fapt, nimic nu era adevărat. În toată afacerea, singurele lucruri ”cinsite” erau ”protocolul” și ”mica atenție”. În realitate, ”știm toții cum merg lucrurile”. Ce putem face? Dacă nu întreținem iluzia realului, se va prăbuși totul. Și, ca-ntotdeauna când se prăbușește ceva, ”cei de sus” mai au o șansă; dar cei ”cei de jos” vor fi îngropați sub dărâmături”, atrage atenția Mihai Maci.

Aceasta, conchide expertul, ”e starea reală a celei mai mari părți a școlii românești (de la grădiniță la doctorat) în anul de grație 2023, în care un președinte – mai absent din lume decât elevii ce nu vin la ore – pretinde să dea ”un pachet de Legi ale Educației” pe care, cel mai probabil, nu le-a citit și al căror conținut nu-l interesează. Așa-zisele lui ”Legi” nu vor rezolva nimic, dat fiind că – nepornind de la problemele reale ale școlii și ale societății – nu au menirea de-a rezolva ceva”.