Expert, despre bubele din Educație: „La noi, dacă ești șef pe undeva, în trei ani vei avea șase facultăți și 24 de masterate”

Mihai Maci, expert în Educație, a comentat pentru „Adevărul” rezultatele din Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – „Educația dintr-o privire”. Documentul arată că, la mai toți indicatorii-cheie, România se situează sub nivelul mediu.

Mihai Maci, expert în Educație Foto: Arhivă

„Mie mi se pare că aici este o problemă. Și problema este aceea că decalajul dintre noi și europeni este cauzat de un lucru foarte simplu și anume: pentru ei educația are o finalitate clară. Și finalitatea aceasta funcționează la două niveluri conectate între ele”, a explicat Mihai Maci.

Primul nivel, a adăugat Maci, este acela al formării unei medii umane civilizate în societate și al doilea este acela al formării unor profesioniști în varii domenii ale serviciilor: ”Deopotrivă, media umană civilizată și profesioniștii sunt un factor de încredere. Trăiești într-o societate în care ai încredere, pentru că oamenii se comportă civilizat și, atunci când sunt puși să facă ceva, atunci când ai nevoie de ajutor la ceva, știi ce e de făcut. Aceasta este finalitatea școlii în Occident. De asta se face școală. Societatea ca atare valorizează aceste lucruri. Un om care are un anumit tip de liceu, de facultate, este apreciat ca atare. este apreciat ca atare și la modul comun – pentru că oamenii se uită altfel la el -, e apreciat ca atare și acolo unde lucrează - pentru că este plătit onest pentru ceea ce face”, explică expertul.

Dar la noi? ”Care este finalitatea școlii? Că noi nu știm de ce facem școală! Facem școală pentru că trebuie, la modul cel mai general. Pentru că trebuie, pentru că așa au făcut și mama și tata. Pentru că trebuie să-ți duci copiii undeva până te întorci de la lucru. Dar nu știm exact DE CE? La ce e bună școala?”, atrage atenția Mihai Maci.

Și asta se întâmplă pentru că, la noi, finalitatea socială este cu totul alta: ”Dacă ai ajuns într-o funcție te-ai ajuns ca om. Și școlarizarea urmează funcția. Asta e ideea de bază. Deci, dacă tu ești șef pe undeva, în trei ani de zile vei avea șase facultăți și 24 de masterate. Asta e regula socială la noi. Și atunci, de ce să ai o considerație față de școală?”, mai spune Mihai Maci.

Discernământul se formează la școală

Ajunge să ne uităm în jurul nostru ca să vedem care este acea medie umană civilizată, care e gradul de civilizație pe care l-a putut forma școala noastră, mai spune Maci: ”Ajunge să te uiți la toate enormitățile care se vehiculează pe internet și la televiziune ca să-ți dai seama cum stăm cu discernământul. Totuși, discernământul este una dintre funcțiile pe care le creează școala. Nu pot să vin să vă spun că 2 plus 2 fac 16, pentru că așa vreau eu, pentru că e mai interesant sau pentru că-i alternativ. Totuși, dacă ați făcut o școală, o vă uitați la mine ca la un om cu probleme. Ei bine, la noi, se poate. Ai un studio TV, ai 10 oameni și fiecare dă o valoare la 2 plus 2. Și nimeni nu se miră”, subliniază expertul.

Tipul de educație care este practicat la noi va duce la un fel de polarizare a societății, atrage atenția Mihai Maci: ”Pe de o parte, se va crea o lume needucată, o lume greșită în care orice om de bun simț ajunge la concluzia că valorile sunt răsturnate. Pe de altă parte, duce la crearea unor țarcuri. Din punctul meu de vedere, această idee se va generaliza la noi. Și, vom construi niște școli în care, cei cu posibilități vor trăi între ei. Nu vor mai avea nevoie să interfereze cu masa enormă a celor care vor fi destinați învățământului dual. Adică, cei care ar fi bine să învețe de mici o meserie manuală care să facă slujbe umile, sa fie un fel de filipinezi ai Europei ca să mă exprim mai clar. Iar cei care vor câștiga peste 15.000 de euro pe lună vom trăi ”între noi”. Va fi o lume care-și va crea codurile ei. Nu e ușor lucrul acesta, dar se va face, exact așa cum s-a făcut și în alte părți ale lumii”, mai spune specialistul.

„Le cumpărăm participarea la școală”

În opinia expertului, sistemul de burse acordate elevilor de Ministerul Educației nu face altceva decât să le cumpere elevilor participarea la școală. ”Practic, îi mituim. Le spunem: dacă tu înveți lecția asta își dau 10 lei. Ce mărturie mai mare a eșecului școlii decât această treabă?”, este de părere expertul.

Probleme sociale, mai spune acesta, nu trebuie rezolvate de școală și în niciun caz în acest fel. Dar, la noi, sistemul nu se poate adapta la situații concrete și atunci adoptă măsuri la grămadă, conchide expertul.

Ce spune Raportul OCDE

Anul acesta este prima dată când România participă cu date la analiza comparativă „Education at a Glance”, în calitate de țară candidată să adere la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE. Iar rezultatele sunt înfricoșătoare: printre altele, raportul arată că proporția tinerilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani din România care nu au terminat liceul este aproape dublă față de media OCDE, respectiv 22%, față de media statelor membre OCDE de 14%. Totodată, proporția din populație – persoane între 25 și 64 de ani – care a absolvit studii terțiare în România este de 20%, față de 40%, media OCDE.

Mai puțin de 6% dintre studenții care învață în România vin din străinătate (5,7%), și aici țara noastră situându-se sub media de 6,3%.

Analiza mai trage un semnal de alarmă: salariile profesorilor sunt mai mici în comparație cu alte categorii profesionale care au absolvit studii superioare. Exemplificând, salariul de bază ale profesorilor de liceu cu 15 ani de experiență este de 29.969 dolari pe an în România, mult sub cei 53.456 de dolari în medie la nivel OCDE, păstrând paritatea puterii de cumpărare. De menționat că datele din raport nu includ creșterile salariale – de peste 25%, în medie – acordate de la 1 iunie 2023, de autoritățile românești pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar.

La evenimentul de lansare, Ligia Deca a spus că „rezultatele făcute publice reprezintă o imagine de moment realistă și extrem de folositoare pentru a cadra legislația secundară și politicile publice pe care urmează să le implementăm începând cu această toamnă”. Ea a spus că sistemul românesc de educație va folosi, pentru a îmbunătăți situația, atât instrumente pe care le are deja – precum Study in Romania, dedicat atragerii de studenți internaționali – cât și pe care încă nu le are: „Guvernul lucrează pentru a lărgi infrastructura educațională pentru educație timpurie”.

În ianuarie 2022, Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a decis începerea discuțiilor de aderare cu România, alături de mai multe state. Ca parte a procesului de aderare, România urmărește alinierea legislației interne și a politicilor publice cu practicile existente la nivelul OCDE. În acest context, România s-a alăturat din acest an programului INES (Indicators of National Education Systems), dedicat indicatorilor privind sistemele naționale de educație și a fost inclusă pentru prima dată în publicația Education at a Glance 2023.