Codul drepturilor și obligațiilor studenților

Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul de ordin privind Codul drepturilor și obligațiilor studenților. Oana Țînțar, președinta Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești, a explicat pentru „Adevărul“ care sunt cele mai importante prevederi și ce probleme s-ar putea rezolva odată cu intrarea în vigoare a noului statut.

Studenții cer drepturi noi. Sursa foto: arhivă

Codul drepturilor și obligațiilor studenților prevede, ca și noutate, printre altele, reglementarea drepturilor studenților cu dizabilități. „Până în momentul de față, nu exista nicio prevedere specifică. Acum am introdus niște drepturi minimale. De exemplu, am cerut ca universitățile să aibă dreptul de a solicita un interpret mimico-gestual – atunci când este cazul – și care le-ar fi de mare ajutor studenților cu deficiențe de auz. Ne dorim, de asemenea, în exteriorul și interiorul clădirilor, rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități, dar și grupuri sanitare dotate pentru acești studenți“, a explicat Oana Țînțar. De asemenea, studenții cer ca profesorii să fie informați și instruiți în așa fel încât să poată răspunde nevoilor studenților cu dizabilități.

În Codul drepturilor și obligațiilor studenților se menționează faptul că aceștia nu trebuie constrânși să participe la cursuri mai mult de opt ore pe zi. „Prevederea aceasta exista și înainte, dar sub altă formă, și anume că studenții au dreptul să refuze participarea. Noi, acum, am pus totul sub o altă formă, aceea că nu pot fi constrânși. E o diferență. Înainte, dacă refuzai participarea, puteau exista consecințe, repercusiuni. Mai mult, în vechea formă nu erau vizate și activitățile practice, ci doar cele teoretice. Acum am inclus și practica obligatorie. Adică, teoria și practica nu trebuie să însumeze mai mult de opt ore“, a arătat Oana Țînțar.

Care este motivul acestei practici în Universități? „Din cauza lipsei de spațiu, în multe facultăți, se programează de la 10 ore sau chiar 12 în aceeași zi. Nu știu în ce mod s-ar mai putea asimila informațiile și cunoștințele.“

Codul drepturilor și obligațiilor studenților. Fără taxă de reclasificare 

Proiectul prevede că universitățile nu pot percepe taxe suplimentare studenților pentru procesul de reclasificare a acestora, de pe un loc de taxă, pe unul finanțat de la bugetul de stat. „La universitatea «Ștefan cel Mare» din Suceava, studenții ne-au semnalat că se percepe taxă de reclasificare de 400 de lei. De exemplu, dacă eu sunt la taxă și îmi câștig locul la buget, ca să mă treci de la taxă la buget îmi ceri 400 de lei. Deși media mea de anul acesta mă duce automat pe un loc la buget anul viitor, eu tot trebuie să plătesc. Este o procedură internă, stabilită de ei. De-asta am și vrut să apară prevederea în cod, ca să nu mai poată nimeni să ceară bani pentru a muta un student de pe-o listă pe alta.“

Altă noutate importantă va fi aceea că un student nu poate fi reprezentat în structuri decizionale ale aceleiași universități, pentru mai mult de cinci ani. „Un student reprezentant poate obține anumite beneficii din partea instituției, deși nu ar trebui să se întâmple așa ceva. Sunt facultăți care oferă beneficii legate de reducerile de taxă, alții oferă anumite burse, unii reprezentanți ai studenților sunt implicați în mod direct în distribuirea locurilor de cazare. Prin urmare, ca reprezentant al studenților, există posibilități destul de mari să te așezi confortabil pentru o perioadă lungă de timp“, a mai explicat Oana Țînțar.