Ce măsuri iau alte țări pentru a preveni violența împotriva profesorilor
0Profesorii din Marea Britanie au fost loviți peste față de elevi, mușcați și au primit chiar amenințări cu moartea. Toate acestea în condițiile în care Anglia are cele mai dure măsuri împotriva violenței în școli.
Printre rănile suferite se numără tăieturi, ochi învinețiți, degete dislocate și ligamente rupte. Așa arată un studiu publicat la finele anului 2022 de Universitatea din Roehampton, privind violența elevilor asupra profesorilor – primul care a documentat această realitate. Dascălii au descris, de asemenea, consecințele psihologice ale incidentelor, plângându-se de stres, anxietate, depresie și tulburare de stres posttraumatic, fiind obligați să-și ia concediu medical și chiar să se pensioneze mai devreme din cauza stării de sănătate precare.
Toate acestea în condițiile în care Anglia are cele mai dure măsuri împotriva violenței în școli. Reglementările din Anglia arată că fiecare școală trebuie să își dezvolte propriul regulament în ceea ce privește comportamentul copiilor atât în mediul școlar, cât și în afara lui. De asemenea, unitățile de învățământ au obligația să aprobe și să pună la dispoziția publicului măsurile pe care le iau pentru a preveni bullyingul de orice fel. În plus, nu se fac diferențieri între diversele comportamente abuzive, dacă victimele sunt alți elevi sau sunt profesori.
În funcție de gravitatea abaterilor, școlile aplică sancțiuni diferite, de la mustrări până la suspendare temporară sau exmatricularea elevului. Legea precizează că suspendarea și exmatricularea pot fi aplicate pentru abateri grave atât în interiorul, cât și în afara școlii, doar că decizia este luată de directorul școlii. Potrivit regulilor descrise de guvern (n.r. - sistemul educațional din Anglia intră în atribuțiile directe ale guvernului londonez), părinții sunt informați imediat cu privire la decizia de excludere — suspendare sau exmatriculare — a elevului, iar ei au opțiunea de a contesta decizia. Contestația este analizată de consiliul local sau alte foruri superioare directe, în funcție de tipul de școală.
În cazul excluderilor, în primele cinci zile ale sancțiunii, elevii nu au voie să se afle în spații publice în timpul programului școlar, decât în situații speciale. În cazul în care este încălcată regula, părinții sunt trași la răspundere în justiție, așa cum sunt trași atunci când elevii lipsesc nemotivat mult timp.
Cum este în Finlanda
Și Finlanda a decis să ia măsuri după ce un studiu a arătat că unul din 10 profesori a fost supus violenței la locul de muncă, arată publicația „Yle“ De exemplu, în 2019 au fost raportate 400 de cazuri de violență în învățământul preșcolar și 650 în școlile generale. Autorii actelor de violență sunt de obicei elevii și foarte rar gardienii sau colegii. Având în vedere situația, profesorii din Finlanda s-au înscris la cursuri de autoapărare pentru a se proteja de situațiile violente din școală, organizate de cele mai multe ori de instituțiile de învățământ. Ulterior, trei din patru profesori au considerat că aceste cursuri i-au ajutat să gestioneze situațiile violente.
Germania așteaptă măsuri
Cât îi privește pe profesorii din Germania, aceștia susțin că se confruntă cu o situație îngrijorătoare privind violența în școli. O publicație preciza, anul trecut, că „violența împotriva profesorilor este în creștere“. Aceasta cita un sondaj, potrivit căruia insultele, intimidarea și agresiunile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie zilnice în mai multe școli din țară.
În toamna anului trecut, Asociația pentru Educație și Formare (VBE) a investigat subiectul violenței împotriva profesorilor, cu un sondaj la nivel național, notează easternherald.com.
În cadrul studiului, 32% dintre directori au vorbit despre agresiuni fizice asupra profesorilor, care au avut loc în școlile lor în ultimii cinci ani. Liderul VBE, Gerhard Brand, a criticat „vălul de tăcere“ care acoperă această problemă și a precizat că „actele de violență împotriva cadrelor didactice trebuie să fie documentate și să rămână anonime în statisticile disponibile publicului“. Tot el a subliniat că pentru a combate violența împotriva profesorilor este nevoie de creșterea numărului de psihologi școlari sau pedagogi sociali în unitățile de învățământ, dar și de înființarea unor echipe multiprofesionale în școli, care i-ar putea ajuta pe elevi să facă față anxietăților și nevoilor lor, ceea ce ar contribui la prevenirea agresiunilor înainte ca acestea să se producă.
La noi se lucrează la un plan de prevenție
În urma celor două cazuri șocante de agresiune împotriva cadrelor didactice, de săptămâna trecută – cel de la Liceul „Ion Creangă“ din București, unde o profesoară a fost înjunghiată, și cel de la Școala din Pietricica, județul Prahova, unde trei copii au simulat un act sexual cu o profesoară –, ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că numărul mare de violențe în școli este cauzat de pandemie și a precizat că a discutat cu Ministerul Afacerilor Interne, care are acea direcţie de siguranţă şcolară, şi că se lucrează la o procedură între cele trei instituţii, şcoală, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) şi Direcţia de Siguranţă Școlară, în aşa fel încât să fie mult mai prompt tratate cazurile de violenţă în şcoli. Deca a mai menționat că are o colaborare bună cu Asociaţia Psihologilor din România și că lucrează la un plan de prevenție, care să includă printre altele și campanii de conştientizare.
În prezent, cele mai dure măsuri care se pot lua, dacă elevii își agresează colegii și/sau profesorii, sunt scăderea notei la purtare, avertismente scrise, consiliere psihologică și repetenția. Legea Educaţiei prevede doar sancţiuni administrative aplicate elevilor, iar modificările din martie 2023 ale statutului elevilor prevăd că exmatricularea este permisă doar în cazul celor din învăţământul postliceal, fiind obligatorii 12 clase.
Pe subiect s-au pronunțat mai mulți experți și asociații, iar printre acestea se numără și Asociația Vedem Just, care propune soluții radicale pentru a stopa fenomenul. „Să se reintroducă exmatricularea elevilor pentru acte grave de indisciplină sau comiterea de infracțiuni, începând cu vârsta de 14 ani, indiferent de nivelul clasei frecventate“ și „regulamentul-cadru școlar să prevadă posibilitatea de control corporal al elevilor“, sunt două dintre soluțiile propuse de asociație.
În același timp, se mai propune și eliminarea posibilității părinților de a motiva în mod arbitrar lipsa copilului de la școală, iar aceștia să fie obligați să permită consilierea la școală sau în sistem privat, altfel urmând să își asume în întregime eventualele urmări. În plus, părinții să fie responsabili și pentru mesajele trimise ori site-urile vizualizate de către minor pe telefonul mobil.
Asociația vorbește și de ultraj și consideră că „jignirea, defăimarea, amenințarea și lovirea unui profesor de către un elev, un părinte sau de către un alt profesor trebuie să fie considerate infracțiuni de ultraj, indiferent că fapta se petrece în mediul fizic sau în online, în timpul programului școlar sau în afară, dar în legătură cu a sa calitate“, iar părintele trebuie obligat să plătească o sumă consistentă profesorului astfel umilit sau rănit.
Camerele video sunt și ele văzute ca o soluție, astfel că legea ar trebui să prevadă obligativitatea de a instala camere video în toate sălile de clasă, holuri și curtea școlii; părinții să aibă dreptul de a vizualiza înregistrarea video în cazul în care este implicat copilul lor; părinții minorului și elevul cu vârsta peste 18 ani să aibă dreptul de a obține o copie a înregistrării, pentru a fi folosită exclusiv într-un demers judiciar, mai spune asociația.
Se încarcă comentariile...
