Capacitatea fetelor de a învăța matematică este subminată de prejudecățile de gen - Raport UNICEF

0
Publicat:

Un raport UNICEF cu date din peste 100 de țări arată că diferențele dintre băieți și fete în privința competențelor la matematică cresc la nivel mondial pe fondul stereotipurilor și al discriminării pe bază de sex care afectează potențialul de învățare.

Diferențele dintre băieți și fete în privința competențelor la matematică cresc Foto: Shutterstock
Diferențele dintre băieți și fete în privința competențelor la matematică cresc Foto: Shutterstock

Datele raportului arată că băieții au cu 30% mai multe șanse de a obține competențele pe care le doresc la matematică. Aceasta pentru că, de foarte multe ori, profesorii, părinții și colegii sunt stăpâniți de prejudecăți și stereotipii privitoare la incapacitatea înnăscută a fetelor de a înțelege matematica. Proiectate asupra tinerelor fete, aceste prejudecăți le subminează încrederea în sine, predispunându-le la eșec.

Raportul evidențiază efectele pe termen lung ale disparităților pe bază de gen, menționând în mod specific modul în care băieții sunt mai susceptibili de a se dezvolta și de a aplica pentru locuri de muncă în matematică. UNICEF atrage atenția că situația previne dezvoltarea pe piața muncii din întreaga lume, sărăcind-o de un volum suplimentar de talent pe care l-ar aduce fetele în domenii precum tehnologia, ingineria sau științele matematice.

„Fetele au exact aceleași abilități și pot învăța la fel de bine matematică precum băieții. Ceea ce le lipsește este șansa egală de a obține aceste abilități”, a subliniat Catherine Russell, directorului executiv UNICEF.

 „Nici vorbă de lipsa capacităților intelectuale”

Marian Staș, profesor de matematică și expert în educație, este de părere că în niciun caz nu se poate spune că fetele sunt mai puțin dotate intelectual pentru științele exacte: „Nu, câtuși de puțin. Declar, susțin și semnez, la modul cel mai ferm. Problema este mai adâncă și ține de foarte, foarte multe prejudecăți. Este o poză celebră din 1927 la un congres la care erau vreo 50-60 de oameni de știință și premianți Nobel și o singură femeie – Marie Curie. Sunt mai multe componente în această discuție: sigur că există o conotație istorică a ceea ce înseamnă felul în care femeile și-au urmat cariere profesionale. Și au fost sute și mii de situații în care nu au putut să facă acest lucru până când societățile nu s-au emancipat. Au fost zeci și zeci de ani în care universitățile produceau doar medici bărbați și nu femei. La fel și în orchestrele simfonice, la vremea când Karajan dirija în Austria, în orchestră nu era nicio femeie. Aceasta este o chestiune care ține de planul mai larg al emancipării femeii în societate”, subliniază Marian Staș.

De ce olimpiadă de matematică pentru fete

Pe de altă parte, adaugă profesorul, există în zona matematicii din ce în ce mai mult realizări remarcabile ale femeilor: „Și, pe de altă parte, un lucru excepțional este preocuparea pentru olimpiada de matematică pentru fete. România a obținut în aprilie locul I la Olimpiada europeană de matematică pentru fete EGMO 2022. (Cele patru fete care au reprezentat lotul României s-au întors acasă cu o medalie de aur și trei de argint – n.red.). Există un reviriment excepțional și un efort de a pune în valoare în mod specific ceea ce înseamnă capacitățile fetelor de a face inginerie, științe, în particular matematică. E un drum lung, dar din toate motivele societale, de prejudecăți, de încremenire în frici, în temeri, evident, că, istoric, le-a fost foarte greu fetelor și femeilor să acceadă în carieră, în particular să facă performanță în matematică”.

Iar dacă se întreabă cineva de ce se organizează o olimpiadă de matematică separată pentru fete, explicația ține de încurajarea acestora să participe. „Mai sunt și alte cazuri de discriminare pozitivă – crearea unor oportunități în care ele să se pună în valoare. Nu e vorba de discriminare, dar probabil tot ca un efect al unor situații de genul acesta. Eu zic că, deocamdată, nu e deloc rău”, este de părere Marian Staș.

Cât privește înclinația fetelor de a opta mai degrabă către științele umaniste decât pentru cele exacte, motivele sunt atât obiective, cât și subiective, mai spune Marian Staș. „Există o temere nejustificată și un sistem educațional care la noi, de pildă, nu încurajează școala adevărată în general, nu numai această zonă. Și există această prejudecată că matematica e grea, ingineria e grea, științele sunt grele, deci, mai bine nu merg acolo. Pe de altă parte, sunt fete suficiente care merg și la inginerie, și la academiile categoriilor de forțe, în zona de carieră militară, la liceele militare. Este un efort continuu pe care societatea ar trebui să-l facă, să le pună în valoare, să le creeze oportunități și în același timp să genereze contexte în care ele să se poată manifesta. Și dacă o să vă uitați la echipele din ultimii ani de robotică, veți vedea că, din șase-șapte copii, trei-patru sunt fete”, adaugă expertul în educație.

Diferențele au o cauză socială

Alexandra Columban, expertă pe probleme de gen și de drepturile omului, spune, la rândul ei, că „raportul UNICEF subliniază ceea ce mulți dintre noi știm intuitiv și ceea ce psihologia socială a dovedit de mult: stereotipurile și prejudecățile de gen produc efecte reale în performanța școlară a elevilor”.

Amenințarea stereotipului și profeția autoîmplinită, mai spune Columban, sunt două fenomene îndelung studiate care arată că oamenii au tendința de a se conforma așteptărilor – pozitive sau negative – și normelor sociale. „La nivel global, prejudecățile conform cărora fetele sunt mai puțin capabile de gândire matematică decât băieții se reflectă apoi în rezultatele lor din domeniu, precum și în încrederea în abilitățile lor matematice. Specific în cazul României – cea mai recentă testare PISA, din 2018, a indicat că fetele și băieții români au obținut performanțe asemănătoare la matematică, ceea ce demonstrează că diferențele globale nu sunt cauzate de factori biologici sau neurologici, ci mai degrabă sociali. De asemenea, faptul că diferențele de gen în detrimentul fetelor sunt accentuate de pandemia de COVID-19 evidențiază cum situațiile de criză afectează disproporționat grupuri vulnerabile la discriminare sau marginalizare”, mai spune Alexandra Columban.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite