Preşedintele sârb cere sprijin lui Putin în problema Kosovo

Preşedintele sârb Aleksandr Vucici şi omologul său rus, Vladimir Putin

Preşedintele sârb Aleksandar Vucici se află la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin . Şeful statului sârb a declarat că îi va cere liderului de la Kremlin „susţinere politică concretă“ în problema privind Kosovo, scrie publicaţia The Balkan News.

„Consider că vom primi acest lucru de la preşedintele Putin, aşa cum s-a întâmplat în ocaziile anterioare“, a declarat Vucici când a fost întrebat dacă Kosovo se află pe agenda întâlnirii.  Întrebat de jurnalişti dacă Belgradul intenţionează să solicite asistenţă militară de la Moscova, preşedintele sârb a răspuns negativ. "Nu vreau conflicte militare mari pe teritoriul Serbiei", a spus el. Problema furnizării asistenţei militare după incidentul din jurul centralei hidroelectrice a fost calificată la Kremlin prematură.

Situaţia a devenit periculoasă în nordul Kosovo, unde săptămâna trecută forţele speciale din Priştina au încercat să ocupe rezervorul şi staţia hidroelectrică Gazivod. Ca răspuns, armata sârbă este în alertă. Centrala hidroelectrică Gazivod, construită în anii 1970, este considerată cea mai mare nu numai din Balcani, ci şi din întreaga Europă. Un rezervor de peste douăzeci de kilometri lungime este conectat la râul Ibar din nordul Kosovo. Din punct de vedere istoric, Gazivod a furnizat electricitate regiunilor nordice şi sud-vestice ale Serbiei.

 După proclamarea independenţei provinciei Kosovo în anul 2008, instalaţia hidroelectrică a devenit parte a noii republici, dar din moment ce făcea parte din sistemul energetic sârb unificat, Belgradul şi-a păstrat controlul. Astăzi, municipalităţile din nordul Kosovo, unde trăiesc în special sârbi, depind de aceste surse de energie electrică. Controlul asupra rezervorului şi a centralei hidroelectrice rămâne, deja timp de zece ani, o problemă foarte sensibilă pentru Serbia. 

În acordurile de la Bruxelles, care în urmă cu şapte ani au pus bazele dialogului dintre Belgrad şi Pristina, o secţiune specială este dedicată acestor instalaţii energetice. Se stipulează că staţia hidroenergetică se află în Kosovo, dar este controlată de municipalităţile sârbe. De fapt, aceasta înseamnă că Belgradul este încă angajat în distribuţia energiei electrice de la Gazivod. Acest lucru provoacă nemulţumirea kosovarilor, care nu îşi ascund dorinţa de a prelua controlul. Acum o lună, Belgradul şi Pristina se pregăteau să facă o înţelegere privind "corecţia frontierelor". 

Aceasta consta în faptul că nordul Kosovo locuit de sârbi trece sub controlul Serbiei, iar Pristina primeşte în schimb teritoriile sârbe Presevo şi Bujanovac, în cea mai mare parte locuite de albanezi. Locuitorii ambelor republici au criticat acordul. Sârbii au apelat la faptul că transferul provinciilor din sud ar priva Belgradul de control asupra autostrăzii „Coridorul 10”, singurul drum dintre Serbia, Macedonia şi Grecia. Kosovarii nu doresc să dea Gazivod, care alimentează bugetul ţării cu cinci până la şapte milioane de euro pe an. În plus, Pristina intenţionează să extindă furnizarea de energie electrică de la hidrocentrală nu numai în nord, ci şi în alte provincii din Kosovo.

Vucici şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Putin pentru poziţia acestuia „în apărarea dreptului internaţional şi a intereselor naţionale şi de stat vitale ale Republicii Serbia". Situaţia din Balcanii de Vest — foarte dificilă, şi Serbia, ca ţară, se confruntă cu multe provocări zilnic, şi indiferent de dorinţa noastră de a ajunge la un compromis şi pentru a menţine pacea şi stabilitatea, suntem foarte departe de orice soluţie la problema Kosovo şi Metohija", — a spus Vucici. El a subliniat intenţia Serbiei este de a menţine neutralitatea militară.

Preşedintele sârb a comentat de asemenea rezultatul referendumul privind schimbarea denumirii Macedoniei, în cadrul căruia a fost înregistrată o prezenţă scăzută. Acesta a afirmat că Uniunea Europeană şi NATO ar trebui să „arate mai mult respect pentru naţiunile mici şi să încerce să înţeleagă ce se întâmplă“.

SUA şi UE ignoră Berlinul şi sprijină „corectarea frontierei“ dintre Serbia şi Kosovo  

În ceea ce priveşte susţinerea „schimbului de teritorii“, „SUA şi Uniunea Europeană şi-au apropiat poziţiile pentru a sprijini corectarea frontierei dintre Kosovo şi Serbia, ignorând poziţia Germaniei“ , scrie cotidianul american „The Wall Street Journal“, invocând un document confidenţial de la Bruxelles, potrivit Rador.

„Liderii SUA şi UE şi-au apropiat poziţiile, în planul potrivit căruia cele două state balcanice şi-ar stabili frontiera comună pe criterii etnice, izolând Germania, care respinge o astfel de soluţie“ – comentează WSJ, adăugând că documentul citat aparţine Serviciului Europen de Acţiune Externă şi are obiectivul de a rezolva diferendul de decenii dintre Belgrad şi Pristina. 

UE îşi exprimă sprijinul pentru planul comun al celor două părţi, pe care îl sprijină şi administraţia Donald Trump, astfel încât Kosovo să dobândească statalitate deplină. În document se avertizează că în caz contrar Kosovo ar deveni un teren fertil pentru conflicte, criminalitate şi radicalizare islamică. Wall Street Journal observă că documentul demonstrează că Serviciul European de Acţiune Externă a acceptat argumentele Washingtonului şi a respins argumentele Germaniei.