Forumul Popoarelor Libere din Rusia: Cele patru obiective pentru Rusia post-Putin

0
0
Vladimir Putin, omul care conduce Rusia de aproape 23 de ani FOTO EPA-EFE
Vladimir Putin, omul care conduce Rusia de aproape 23 de ani FOTO EPA-EFE

Vladimir Putin a ales să poarte un război devastator în speranţa de a cuceri Ucraina şi de a zdruncina prin extensie Uniunea Europeană şi NATO, dar această cale belicoasă s-ar putea întoarce împotriva propriului regim. Primele avertismente au fost lansate deja în spaţiul public.

Vladimir Putin este convins că fosta Uniune Sovietică este Marea Rusie şi prăbuşirea ei a însemnat cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX. Deşi această viziune imperialistă este respinsă în cele 15 foste republici sovietice care s-au eliberat în 1991 după decenii în care fuseseră ţinute laolaltă cu forţa de către Moscova, totuşi liderul de la Kremlin insistă să se răzbune pe „răzvrătiţi” şi Occidentul care, crede el, i-a încurajat în aspiraţii.

Vărsări de sânge pentru „lumea rusă”

De la destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia, îndeosebi sub regimul Putin, a optat în mai multe ocazii să-şi etaleze forţa, pe lângă alte instrumente de „fidelizare” implementate perpetuu, pentru a se face ascultată în ceea ce ea numeşte „vecinătatea apropiată”. În august 2008, Moscova şi-a trimis soldaţii în Georgia în vederea susţinerii separatiştilor din Osetia de Sud şi pedepsirii preşedintelui prooccidental Miheil Saakaşvili pentru îndrăzneala de a-şi reunifica ţara, iar şase ani mai târziu a anexat Peninsula Crimeea şi a încurajat izbucnirea unor rebeliuni pro-ruse în regiunile Doneţk şi Luhansk drept contrareacţie la aspiraţiile euroatlantice ale majorităţii ucrainenilor. În loc să descurajeze dezideratul provestic din ţara vecină, Putin l-a întărit, iar ca soluţie pentru eliminarea „problemei” a purces la un război la scară largă deghizat sub formula „operaţiune militară specială”.

Este o încercare a lui Putin de a zdrobi îndepărtarea Ucrainei de „lumea rusă”, un concept evocat pentru prima dată de liderul de la Kremlin în anul 2001. Izvorâtă din cercul ortodox de la Moscova, „lumea rusă” este probabil realizarea de seamă pe care Putin şi-o imaginează pentru regimul său. „Lumea rusă” este revanşardă şi restauratoare, o justificare a aşa-zisului drept al Rusiei de a interveni în statele vecine independente doar pe baza prezenţei acolo a unor minorităţi ruseşti şi vorbitori de limbă rusă. De asemenea, acest concept presupune că Rusia reprezintă o civilizaţie unică, nesupusă - nici în întregime europeană, nici asiatică - şi profund conservatoare social, în opoziţie cu Occidentul liberal la care au aderat trei foste republici sovietice - Estonia, Letonia şi Lituania - şi spre care tânjesc în aceste zile altele trei - Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

În timp ce Kremlinul şi propagandiştii săi rostogolesc de zor un cult al lui Putin pentru „marea victorie”, unii analişti politici le anticipează un eşec prin ricoşeu. În opinia unor detractori ai Kremlinului, în loc să să extindă Rusia în Ucraina, Putin ar putea provoca prin ostilităţile sale destrămarea Rusiei, un imperiu mai redus decât cel ţarist şi cel sovietic. Cecenia a zdruncinat graniţele sale la începutul deceniului 1990-2000 şi nu este exclus să o facă din nou în contextul războiului din Ucraina.

Apel la eliberarea popoarelor din Federaţia Rusă

În vremuri tulburi, orice evoluţie este posibilă. În această ordine de idei, Forumul Popoarelor Libere din Rusia se pregăteşte deja pentru Rusia post-Putin.

„Bunăstarea, prosperitatea şi viitorul celor 144 de milioane de oameni care trăiesc în Rusia se prăbuşesc din cauza acţiunilor elitei putiniste”, denunţă reprezentanţii acestei iniţiative în marja unei reuniuni organizate între 22 şi 24 iulie la Praga, capitala Cehiei.

Ei contestă un regim autoritar, centrat în jurul unei metropole - Moscova - care prosperă pe seama secării „coloniilor” sale de resurse. „Astăzi, bogăţia naturală a regiunilor (înglobate de Federaţia Rusă, n. red.), munca şi talentele oamenilor de pe un teritoriu vast servesc intereselor Moscovei. Dar popoarele din Rusia au dreptul la autodeterminare, la un viitor demn pentru ele, copiii şi nepoţii lor. Oamenii trebuie să-şi gestioneze singuri vieţile şi să-şi găsească locul în comunitatea internaţională”, se arată într-o luare de poziţie publicată pe site-ul iniţiativei.

„Poftele de nestăvilit şi politicile agresive ale centrului au dus deja la cel mai mare război din Europa din ultimii 80 de ani, iar situaţia se deteriorează în mod necontrolat. Soarta popoarelor nu doar din Rusia, ci şi a lumii întregi este ameninţată”, avertizează semnatarii.

„A venit timpul să întoarcem nava”, atrag atenţia ei.

Obiective pentru Rusia post-Putin

Format din lideri locali şi regionali, membri ai mişcărilor de opoziţie şi de eliberare naţională, activişti, experţi şi toţi cei care sunt conştienţi de necesitatea unei transformări imediate în Rusia, forumul a stabilit patru obiective pentru Rusia post-Putin: deimperializare şi decolonizare, deputinizare şi denazificare, demilitarizare şi denuclearizare, schimbări economice şi sociale.

Deimperializarea şi decolonizarea ar urma să permită fiecărui popor, fiecărei regiuni cu propria sa istorie, identitate, cultură şi economie să îşi realizeze pe deplin dreptul la autodeterminare.

Deputinizarea şi denazificarea este văzută ca „singura şansă” de a „învinge elita coruptă a puterii imperiale coloniale”, care îşi distruge toţi disidenţii şi suprimă orice încercare a liderilor popoarelor de a rezista unui sistem numit drept „criminal”. Procesul necesită, potrivit reprezentanţilor forumului, o anchetă imparţială asupra crimelor regimului şi o lustraţie.

Demilitarizarea şi denuclearizarea sunt considerate a fi necesare pentru minimalizarea victimelor în cazul prăbuşirii „regimului dictatorial” şi pentru eliminarea tuturor riscurilor asociate posibilităţii utilizării rămăşiţelor arsenalului nuclear rusesc în conflicte regionale, tentative de terorism internaţional şi alte ameninţări la adresa securităţii colective.

Schimbările economice şi sociale ar trebui să prevină prăbuşirea instituţiilor juridice şi economice în perioada de tranziţie, să ţină pe picioare cetăţenii şi să garanteze sustenabilitatea cooperării între noile entităţi politice şi economice. Republici, uniuni, federaţii, confederaţii - cetăţenii fiecărei entităţi trebuie să decidă singuri forma de organizare care li se potriveşte cel mai bine.

Conferinţa de la Praga i-a avut printre invitaţi pe opozantul rus Ilia Ponomariov, fostul ministru de Externe al Ucrainei Pavlo Klimkin şi premierul în exil al Ceceniei Ahmad Zakaev.

O putere în derivă?

Presa fidelă Kremlinului a pus imediat tunurile pe Conferinţa de la Praga, interpretând-o ca o „veche metodă” a Statelor Unite de a provoca destrămarea Federaţiei Ruse. Principalul „provocator” este indicat a fi politicianul Ghennadi Gudkov, un opozant al regimului Putin constrâns la exil. De asemenea, propagandiştii aflaţi în solda Kremlinului resping ideea precum că başkirii, bureaţii, cazacii, kalmâcii, tătarii şi alte popoare autohtone din Rusia s-ar opune războiului din Ucraina şi ar vrea să trăiască în propriile state.

Într-o serie de 28 postări publicate sâmbătă pe Twitter, istoricul Timothy David Snyder este de părere că  leadershipul lui Putin slăbeşte şi se bazează pe propagandă pentru a da impresia că este intact. „Echilibrul care îl menţine pe Putin la putere - stăpânirea rivalilor, sprijinul blând al populaţiei, integritatea armatei - este contestat de realităţile unui război imprevizibil şi costisitor. Putin s-a priceput să ne ţină pe toţi în ceaţă. Dar acum el însuşi pare pierdut în ceaţa războiului”, scrie autorul cărţii „Drumul spre nelibertate: Rusia, Europa, America”.

Rusia


Ultimele știri
Cele mai citite