Procurorii, fără trecere la interlopi. Ce prevede noul Cod de etică al acestora

Angajatul Procuraturii trebuie să dea dovadă de o înaltă ţinută morală şi maximă corectitudine. FOTO Adevărul

Procurorii din Republica Moldova au un nou Cod de etică şi conduită pe care trebuie să-l respecte. Acesta prevede că procurorul trebuie să se bucure de o reputaţie impecabilă şi să respecte cele mai înalte principii, precum cel al legalităţii, independenţei, integrităţii, imparţialităţii. Pe lângă acestea, el mai trebuie să aibă o ţinută vestimentară adecvată şi să evite relaţiile cu persoanele din lumea interlopă.

Noul Cod de etică al procurorilor din Republica Moldova a fost adoptat de către Consiliul Superior al Procurorilor. Preşedintele Consiliului, Mircea Roşioru, ne spune că vechiul cod era depăşit, iar la realizarea noului document s-a ţinut cont şi de părerea societăţii civile. „Potrivit strategiei elaborate de Parlament pentru anul 2015, toate autorităţile care au o anumită implicare în domeniul dreptului trebuie să-şi creeze un cod de etică sau să-l revizuiască pe cel vechi. Codul etic al procurorilor impunea anumite revizuiri şi completări. Astfel, în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, am discutat şi am găsit o soluţie. S-a constituit un grup de lucru şi iniţial am făcut un proiect al acestui cod pe care l-am publicat pe site-ul oficial al instituţiei. Ulterior, am primit mai multe propuneri de la procurorii din teritoriu, societatea civilă şi alte organizaţii interesate. Într-un final, avem ce avem”, a declarat Mircea Roşioru pentru Adevărul Moldova.

„Procurorul nu ascultă de politicieni”

Chiar din primele rânduri, Codul de etică îi aminteşte procurorului că sarcina Procuraturii Generale este de a contribui la asigurarea supremaţiei legii, înfăptuirea justiţiei, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei, societăţii şi statului, iar procurorul reprezintă autoritatea care, în numele societăţii şi al interesului public, asigură aplicarea legii, ţinând cont de drepturile persoanei şi eficienţa justiţiei. Seria cerinţelor faţă de un procuror continuă cu o listă a unor calităţi importante.

Astfel, angajatul Procuraturii trebuie să dea dovadă de o înaltă ţinută morală şi maximă corectitudine. El nu trebuie să folosească prerogativele funcţiei pentru a influenţa deciziile altor instituţii sau persoane, nu poate face parte din partide sau formaţiuni social-politice ori să desfăşoare activităţi cu caracter politic şi nu are voie să execute indicaţiile sau solicitările politicienilor sau ale funcţionarilor de stat.

Ţinuta vestimentară adecvată este obligatorie

Printre prevederile documentului se regăsesc şi sfaturi privind ţinuta procurorului sau modul în care acesta se comportă cu familia sa. Astfel, el este sfătuit ca în exerciţiul funcţiunii să aibă o ţinută vestimentară adecvată şi să se comporte în familie şi în societate adecvat normelor de convieţuire socială. 

   Totodată, unui procuror îi este interzis să-şi exercite atribuţiile de serviciu sub influenţa alcoolului sau să consume substanţe narcotice, psihotrope şi alte substanţe interzise. Codul de etică subliniază faptul că procurorul trebuie să adopte un comportament lipsit de aroganţă, bazat pe respect şi politeţe faţă de colegii săi, participanţii la proces, instanţele de judecată, organele de urmărire penală şi investigaţie. Acesta trebuie să mai dea dovadă de precauţie şi responsabilitate la frecventarea anumitor locuri publice şi private. El trebuie să ia în considerare reputaţia localului şi a persoanelor care îl înconjoară.

Fostul procuror adjunct al sectorului Buiucani al Capitalei, Elena Neaga, a intrat în atenţia presei după ce s-a lăudat că trăieşte boiereşte. În 2014, a primit titlul de Crucea „Pentru Merit”, ca temei de încurajarea în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova.

Imparţialitatea, uitată de procurori

Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, a precizat pentru Adevărul că încălcarea Codului de etică se sancţionează disciplinar. „Este o sancţiune disciplinară şi asta prevede Legea cu privire la Procuratură. Spre deosebire de vechiul document, actualul Cod vine cu o altă abordare”.

Întrebat care sunt cele mai dese încălcări ale procurorilor, Roşioru a afirmat că aceştia încalcă cel mai des principiile referitoare la imparţialitate. „La repartizarea cazurilor, aceştia le aleg pe cele în care au anumite legături fie cu victima, fie cu făptaşul. Cel mai des, ei acceptă să se ocupe de anumite cazuri, fiind motivaţi de interesele personale. Dar încălcările legate de Codul de etică adesea vin în paralel cu alte încălcări”, mai adaugă preşedintele CSP. El mai spune că aproximativ jumătate din numărul total de proceduri disciplinare care ajung pe rol reprezintă încălcări ale Codului de etică al procurorului.

Un procuror trebuie să evite relaţiile cu persoane din lumea interlopă sau cu persoane care i-ar putea compromite reputaţia. El nu trebuie să admită postarea de mesaje, înregistrări video, fotografii şi alte informaţii în mass-media ce ar compromite statutul de procuror şi, desigur, procurorul nu are voie să fie corupt. Codul de etică îi impune să nu pretindă şi să nu accepte cadouri, favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale.

În primele trei luni ale anului, pe rolul instanţelor de judecată se aflau 3 cauze penale de învinuire a trei procurori pentru acte de corupţie: unul din Ocniţa, altul din Nisporeni, iar celălalt - din Floreşti.