Procuratura R. Moldova va examina în ordine prioritară adresarea deputaţilor PAS privind tentativa de uzurpare a puterii de stat de către Igor Dodon

Procuratura Generală a Republicii Moldova

Procuratura Generală anunţă că a recepţionat, în dimineaţa zilei de luni, 26 aprilie, adresarea deputaţilor PAS Sergiu Litvinenco şi Virgiliu Pâslariuc, prin care au solicitat examinarea pretinselor fapte de uzurpare a puterii de stat şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.

Adresarea survine ca urmare a evenimentelor şi deciziilor luate vinei, 23 aprilie, de Parlamentul Republicii Moldova, în raport cu Curtea Constituţională.

„Reieşind din criteriile de formă şi conţinut, adresarea deputaţilor a fost înregistrată corespunzător şi dispusă spre examinare unui procuror din cadrul Procuraturii Generale. Având în vedere rezonanţa social-sporită a faptelor sesizate, Procuratura va examina în ordine prioritară şi în regim de urgenţă acest caz şi va dispune o soluţie legală”, se spune într-un comunicat al Procuraturii.

Precizăm că deputaţii Sergiu Litvinenc şi Virgiliu Pîslariuc au sesizat Procuratura „având în vedere evenimentele extrem de grave care s-au produs”, vineri, în Parlament, când deputaţii PSRM-ŞOR au revocat-o pe Domnica Manole din funcţia de judecător al CCM.

„Am sesizat Procuratura Generală şi am solicitat pornirea urmăririi penale în baza art. 339 alin. (1) Cod penal ”Uzurparea puterii în stat” de către grupul criminal organizat şi condus de cetăţeanul Igor Dodon, dar şi pe faptul săvârşirii de către cetăţeanul Lupaşcu Boris a infracţiunii prevăzute de art. art. 351 alin. (1) Cod penal ”Uzurparea de calităţi oficiale”, şi anume a celei de judecător la Curtea Constituţională.

Sper ca de data aceasta, Procuratura Generală, care conform prevederilor legale este obligată să „contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiţiei, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei şi ale societăţii” va examina în conformitate cu legea sesizarea şi va stabili toate circumstanţele şi cronologia derulării evenimentelor”, a afirmat Litvinenco.

Amintim că majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR, controlată de Igor Dodon şi deputatul fugar Ilan Şor, au votat o declaraţie în Parlament privind „caracterul captiv al Curţii Constituţionale”, prin care au solicitat demisia a trei judecători ai Curţii Constituţionale care au votat în favoarea avizului pentru dizolvarea Parlamentului. Este vorba despre preşedintele CCM, Domnica Manole, şi judecătorii Liuba Şoba şi Nicolae Roşca.

Înţelegând că declaraţia respectivă nu are efecte juridice, socialiştii au mers mai departe. Deputatul Vasile Bolea a prezentat Parlamentului o iniţiativă prin care Domnica Manole ar fi fost revocată din funcţia de judecător al CCM. Din cauză că Parlamentul nu poate demite judecătorii constituţionali, socialiştii au anulat actual administrativ prin care Manole a fost numită în funcţie de Parlament, invocând că s-a încălcat procedura în vara anului 2019, când ea a fost numită în funcţie.

Reprezentanţii PAS, PDM şi ai Platformei DA nu recunosc revocarea din funcţie a Domnicăi Manole şi spun că actul votat de Parlament nu are efecte juridice. Cu toate acestea, majoritatea parlamentară consideră că Manole a fost demisă. Mai mult, Parlamentul a numit deja un alt judecător la CCM, fiind vorba despre Boris Lupaşcu, fost procuror şi actual avocat. Acesta a depus jurământul în faţa Parlamentului, în lipsa membrilor CSM şi a preşedintelui ţării, Maia Sandu.

Pe acest fundal, liderul PAS, Igor Grosu, a chemat oamenii în stradă, în faţa Curţii Constituţionale, pentru nu-i permite lui Igor Dodon „să forţeze intrarea în Curtea Constituţională”. „Îndemn toţi cetăţenii, acum venim cu toţii la CCM. Mă adresez şi altor partide să facă acelaşi lucru. PSRM, Dodon, Şor, Plahotniuc au ales calea confruntării, este calea cea mai proastă. Noi ne vom apăra instituţiile statului şi CCM, iar ei nu fac altceva decât să fugă de alegeri anticipate”, a spus Grosu.

Preşedintele Maia Sandu a declarat că nu va admite „ca nişte găşti de criminali să creeze haos în ţară”. Potrivit ei, deputaţii PSRM-ŞOR au subminat ordinea constituţională prin votul prin care au revocat-o pe Domnica Manole din funcţia de judecător al Curţii Constituţionale.

Ambasadorul SUA la Chişinău, Dereck Hogan, califică tentativa de demitere a Domnicăi Manole drept o „încercare neconstituţională de a submina Curtea Constituţională”. Diplomatul a comunicat că numirea judecătorului Boris Lupaşcu la CCM este nelegitimă.

Şi ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko, a criticat votul majorităţii parlamentare PSRM-ŞOR, prin care Domnica Manole a fost demisă din funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale.

“Acţiunile de astăzi din Parlament împotriva Curţii Constituţionale, inclusiv încercarea de a schimba componenţa Curţii, reprezintă un atac clar asupra Constituţiei Republicii Moldova şi asupra independenţei Curţii Constituţionale”, a scris Peter Michalko pe Facebook.

Explicaţiile fostului preşedinte al CCM Alexandru Tănase cu privire la revocarea Domnicăi Manole

„Este foarte trist tot ce s-a întâmplat astăzi în Parlament în jurul Curţii Constituţionale.

Atât recunoaşterea „caracterului captiv al CCM”, cât şi decizia de revocare a dnei Domnica Manole, sunt acte descalificante pentru nişte politicieni care se respectă pe ei şi care respectă valorile statele de drept.

Declaraţia privind recunoaşterea „caracterului captiv al CCM”, este o declaraţie politică care reflectă viziunile celor care au votat-o şi trebuie tratată ca atare. Aici nu prea ai ce comenta.

1. Referitor la constituţionalitatea destituirii/revocării a dnei Domnica Manole.

Ar fi fost util pentru parlamentarii care au votat aceasta HP, să fi citit Hotărârea CCM nr. 18 din 02.06.2014, privind controlul constituţionalităţii Legii nr. 109 din 3 mai 2013.

Potrivit acestei hotărâri, orice întrerupere a mandatelor judecătorilor Curţii Constituţionale de către Parlament reprezintă o imixtiune nepermisă în activitatea Curţii Constituţionale. O astfel de intervenţie, reprezintă o încălcare a principiului independenţei CCM si este contrară principiilor inamovibilităţii şi independenţei judecătorilor săi [articolele 134 alin. (2) şi 137 din Constituţie].

Din această hotărâre rezultă implict faptul că orice normă legală ori modificare legislativă, care ar afecta mandatul judecătorilor Curţii Constituţionale se consideră neconstituţională ab initio.

2. Referitor la procedura de revocare a dnei Manole.

O altă hotărâre a CCM, nr. 8 din 20.05.2013, CCM a stabilit expres că votul odată consumat nu poate fi revizuit, mai exact abrogarea actului de numire a judecătorului constituţional nu produce nici un efect juridic. În scopul garantării independenţei persoanei ce exercită o funcţie de demnitate publică, normele constituţionale şi legale impun respectarea exercitării termenului mandatului.

Mai mult ca atât: nici Constituţia şi nici Legea cu privire la CCM nu prevede o procedură de revizuire a votului pentru numirea unui judecător constituţional. O astfel de procedură nici nu poate fi prevăzută. Dacă s-ar admite posibilitatea revenirii, după o perioadă, la voturile exprimate pentru adoptarea unor hotărâri de numire a judecătorilor constituţionali, reieşind din interese politice sau personale de moment, ar fi fost compromisă independenţa CCM, autoritatea legislativă a statului, şi securitatea raporturilor juridice. Astfel, abrogarea actului de numire a dnei Dominica Manole nu poate avea ca efect încetarea mandatului acesteia.

Indiferent de atitudinea faţă de avizul CCM din 15 aprilie 2021, prin care Curtea a constatat circumstanţele ce justifică dizolvarea parlamentului - atacurile asupra judecătorilor constituţionali sunt acţiuni descalificante pentru oamenii politici şi incompatibile cu valorile statului de drept.”