ARHIVELE COMUNISMULUI Batalioanele de exterminare ale NKVD în Basarabia
0
Printre multiplele grupări paramilitare formate de URSS după începerea ofensivei germane pe frontul sovietic au fost şi aşa-numitele batalioane de exterminare. Constituite exclusiv din persoane civile, în cea mai mare parte tineri şi bătrâni fără experienţă militară, aceste grupări erau conduse direct de NKVD. Sarcina lor principală era lupta cu paraşutiştii şi diversioniştii inamicului - misiune dificilă de realizat, având
Formarea batalioanelor de exterminare au fost dispusă prin Hotărârea Consiliului Comisarilor Poporului al URSS nr. 1738-746 /strict secret/, din 24 iunie 1941, „Cu privire la măsurile în lupta cu paraşutiştii şi diversioniştii inamicului în zona liniei frontului". Decizia a fost dublată de ordinul NKVD nr. 00804, din 25 iunie 1941. A fost o măsură disperată a sovieticilor de a opri înaintarea trupelor germane cu orice preţ şi una nechibzuită prin trimiterea populaţiei civile în faţa unor profesionişti. Or, îmbinarea de cuvinte batalioane de exterminare sună bine doar în fonetica limbii ruse, care nicidecum nu-l putea speria pe inamic.
Pentru coordonarea batalioanelor în cadrul NKVD a fost creat Statul Major unional şi au fost aprobate un şir de documente ce reglementau activitatea lor. În regiuni, de regulă, şeful Statului Major era locţiitorul comisarului NKVD. Completarea batalioanelor era una „benevolă" şi viza, în primul rând, membrii de partid şi activiştii, iar refuzul era calificat drept lipsă de patriotism şi laşitate. Cei mobilizaţi erau verificaţi dacă aveau „origine sănătoasă".
Odată cu înaintarea trupelor germane în interiorul URSS, batalioanele se desfiinţau, efectivul lor devenind sursa principală de completare a brigăzilor de gherilă. Iar la revenirea Armatei Roşii într-un anumit teritoriu batalioanele se refăceau.
Click aici pentru a vedea Galeria Foto
Prost echipate şi slab dotate cu muniţii, fără instruire militară elementară, chiar de la început, batalioanele de exterminare din RSS Moldovenească s-au transformat în unităţi care asigurau paza instituţiilor de stat şi a căilor de comunicaţii, prindeau dezertorii din Armata Roşie, adunau muniţiile şi foile volante de pe câmpuri.
Prima misiune la Soroca
Ofensiva vertiginoasă a armatei germane în vara anului 1941 a împiedicat înfiinţarea batalioanelor în RSSM. Contra ofensiva sovietică şi stabilirea liniei frontului pe Nistru, în primăvara anului 1944, a permis formarea batalioanelor de exterminare şi în Basarabia. Şef al statului major a fost numit locotenent-colonelul Orlov, el fiind locţiitorul Comisarului Poporului pentru Afacerile Interne al RSSM.
În ordinul nr. 1, din 26 mai 1944, adresat comisarilor de judeţ ai NKVD, Orlov a dispus crearea batalioanelor de exterminare în toate raioanele şi oraşele aflate sub controlul Armatei Roşii. În fruntea lor era numit locţiitorul comisarului NKVD al judeţului. Fiecare unitate urma să aibă de la 120 până la 150 de persoane.
Membrii urmau să fie racolaţi din rândul următoarelor categorii de basarabeni: a)persoane care aveau liber de la încorporare; b)persoanele inapte pentru serviciul militar, dar care puteau ţine arma în mână; c)persoanele în etate. Se recomanda încorporarea a 15-25 de fete sau mame fără copii pentru a fi folosite în transmisiuni şi organizare internă. Batalionul era divizat în 3-4 plutoane, care să fie conduse de persoane care cunoşteau arta militară sau oameni trimişi la vatră de pe front, din cauza rănilor.
ARHIVELE COMUNISMULUI „Eliberatorii" sovietici au adus tifos în Basarabia
ARHIVELE COMUNISMULUI Operaţiunea „Nord": deportarea în masă a „sectanţilor" basarabeni
Comitetele executive judeţene şi raionale trebuiau să pună la dispoziţia batalioanelor tehnica necesară pentru activitate: maşini, furgoane, cai pentru soluţionarea cazurilor operative. În ajutorul batalioanelor, la toate întreprinderile, instituţiile, în sate şi cătune se formau grupuri de sprijin.
Primul pluton de exterminare a fost format în Soroca, între 28 martie şi 10 aprilie 1944.
Mihai Taşcă, Istoric
Primul pluton al batalionului de exterminare a fost format în or. Soroca, între 28 martie şi 10 aprilie 1944, cu 46 de combatanţi. Într-un raport al NKVD se menţiona că o parte dintre aceşti combatanţi, între 1 aprilie şi 7 mai 1944, au păzit guvernul RSSM cu sediul la Soroca. După intrarea Armatei Roşii în oraşul Bălţi şi aici a fost format un astfel de pluton.
Fiind abia create şi insuficient de sigure, batalioane din RSSM au fost ajutate de cele din Rusia. Astfel, 179 de combatanţi ai batalioanelor din regiunea Moscova (din cei 200 trimişi, 16 au dezertat pe drum) au oferit ajutor frăţesc, patrulând alături de moldoveni între 18 aprilie şi 20 mai 1944.
La 20 iunie 1944, Orlov raporta la Moscova că în RSSM erau create deja 18 batalioane de exterminare, cu un număr total de 2.284 de persoane. Dintre aceştia, 893 aveau vârsta de încorporare, 662 nu împliniseră 18 ani, iar 410 erau de vârsta a treia. Au fost mobilizate şi 126 de femei. Combatanţii aveau în dotare 270 de puşti, 14 puşti automate şi 2 mitraliere.
În toamna anului 1944 numărul batalioanelor de exterminare din RSSM a crescut. Astfel, la 20 noiembrie erau deja 40 de batalioane cu 4.718 membri. La 1 ianuarie 1945, erau 53 de formaţiuni, cu un total de 5.628 persoane şi 773 grupuri de sprijin, ce numărau 6.632 persoane. La finele primului trimestru al anului 1945 în RSSM activau 60 de batalioane. În următorul an numărul s-a redus, din cauza că mulţi basarabeni erau încorporaţi în rândurile Armatei Sovietice.
Batalioanele de exterminare din RSS Moldovenească au fost desfiinţate la finele anului 1946. Cu puţin timp înainte de lichidare se preciza că niciun combatant nu fusese decorat cu vreun ordin sau medalie. Totodată, membrii acestor structuri paramilitare nu se găsesc pe lista persoanelor care ar beneficia de anumite înlesniri.
Adunau muniţii şi foi volante
Fără a avea mari succese în „lupta cu paraşutiştii şi diversioniştii inamicului", batalioanele, pentru a-şi justifica existenţa, exercitau tot felul de misiuni specifice miliţiei locale.
Astfel, rapoartele conţineau informaţii despre reţinerea bandiţilor, infractorilor, dezertorilor din închisori, speculanţilor, escrocilor, boschetarilor, prizonierilor şi soldaţilor din armata lui Vlasov - toţi consideraţi complici ai duşmanului etc., delimitare ce putea fi făcută doar de o anchetă minuţioasă. O misiune specială a membrilor batalioanelor era şi colectarea muniţiilor de pe câmpul de luptă.
Într-un prim raport, din 28 mai 1944, se arată că membrii plutoanelor din RSSM au contribuit la colectarea a 162 de puşti, 75 de puşti automate, 87.246 de cartuşe, 21 de grenade, 11 tranzistoare, 8 aparate de telefon, 14 puşti mitraliere, 12 km de cablu. Au mai fost reţinuţi 9 soldaţi ai armatei române, 45 de dezertori din Armata Roşie şi au fost strânse 638 de foi volante. În raport nu se pomenea de niciun caz de prindere a paraşutiştilor sau a diversioniştilor.
„Recoltă" tot mai mare
O lună mai târziu, la 20 iunie 1944, batalioanele moldoveneşti raportau că au reţinut 2.079 de dezertori, 64 de persoane mobilizate la lucru, 340 de persoane care au încălcat regimul liniei frontului, 16 infractori, 16 prizonieri, 369 de boschetari etc.
Din aprilie 1944 şi până în august 1945 batalioanele de exterminare din RSSM au prins: 7 spioni, 16 bandiţi, 25 de complici ai bandiţilor, 42 de complici ai inamicului, 10.275 de premilitari care se eschivau de încorporare şi dezertori din Armata Roşie, 1.751 de soldaţi şi ofiţeri ai inamicului, 151 de ostaşi din armata lui Vlasov, 10.273 de persoane care au încălcat regimul liniei frontului, 2.392 de boschetari şi 1.139 de speculanţi.
În acest răstimp, batalioanele au colectat 24.868 de puşti, 673 de mitraliere, 632 de automate, 82 de pistoale, 4.582 de grenade, 5.857 de obuze şi mine, 1.355.757 de cartuşe, 17 tranzistoare, 85.548 de foi volante.
DEZVĂLUIRI Omoruri şi jafuri la „eliberarea" Basarabiei. GALERIE FOTO
ARHIVELE COMUNISMULUI „Cadoul" NKVD cu ocazia zilei lui Lenin
ARHIVELE COMUNISMULUI Pentru ce erau judecați oamenii în URSS. Vezi GALERIA FOTO!
Deghizaţi în femei, în misiune de cercetare
Rapoartele NKVD descriau cele mai reuşite operaţiuni la care au luat parte combatanţii batalioanelor, dar şi insuccesele lor. De exemplu, se menţiona că la 3 iulie 1944 batalionul din raionul Cotiujeni, judeţul Soroca, a întreprins o razie în pădurea de lângă satul Cuşmirca. Ca urmare au fost prinşi 19 dezertori din Armata Roşie.
Succese şi excese
Într-un raport din Bălţi se arată că în noaptea de 30 octombrie 1944 s-a organizat o razie pentru verificarea documentelor, la care au participat 50 de miliţienii, 5 nkvd-işti şi 30 de combatanţi ai batalionului local de exterminare. Au fost reţinute 37 de persoane care nu aveau acte de identitate, 48 fără viza de reşedinţă şi 6 dezertori din Armata Roşie.
În aprilie 1945 combatanţii batalionului din raionul Olăneşti, judeţul Bender, au organizat razii, fiind reţinuţi 130 de dezertori din Armata Roşie.
Într-un ordin al NKVD se menţiona că un oarecare inspector Andon din raionul Glodeni a reţinut în satul Cajba un dezertor din Armata Roşie, care a opus rezistenţă şi a reuşit să scape. Două membre ale grupului de susţinere din acest stat, Tatiana Fusa şi Claudia Vasilachi, au urmărit dezertorul şi l-au reţinut. Ministrul NKVD le-a mulţumit public şi le-a premiat cu câte 250 de ruble.
Pentru operaţiunile speciale combatanţii erau premiaţi de ministrul NKVD
Printre cei mai activi erau menţionaţi combatanţii Marc Caraman şi Arseni Radu din batalionul din Olăneşti, judeţul Bender, care au prins 27 şi, respectiv, 35 de dezertori. Un caz a fost mediatizat. Astfel, potrivit unei informaţii operative, în pădurea din satele Mihălăşeni şi Grinăuţi din raionul Ocniţa, se ascundeau dezertori. Combatanţii I.C. Olaru şi I.E. Lesnic s-au deghizat în femei şi au mers în recunoaştere. În baza informaţiilor obţinute, a fost reţinut un grup mare de dezertori din Armata Roşie. Pentru ingeniozitate Olaru şi Lesnic au fost premiaţi de ministrul NKVD.
La capitolul insuccese se menţionează că în noaptea de 13 spre 14 mai 1944, şapte combatanţi ai batalionului din raionul Edineţ, aflându-se în misiune de patrulare, au observat doi indivizi - unul s-a ascuns în livadă, celălalt într-un şopron al cetăţeanului Nistor. Fără a efectua focul de avertizare, patrula a tras asupra şopronului omorându-l pe stăpânul casei Pavel Nistor. În alt caz, un combatant din Ocniţa, imediat ce a primit o puşcă, a dezertat, alăturându-se unei bande ce acţiona în acest raion.
ARHIVELE COMUNISMULUI Soarta deputaţilor din primul Soviet Suprem al Moldovei
ARHIVELE COMUNISMULUI „Limba moldoveneasca" românizată în filmele sovietice
Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md
Se încarcă comentariile...
