Promisiunile asumate de G-20, dificil de concretizat de BM şi FMI

Reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional, care s-au terminat duminică la Washington, au relevat dificultatea celor două instituţii de a concretiza promisiunile făcute în summit de la Londra de G-20 în lupta împotriva crizei economice mondiale.

Principala decizie a acelui summit - de a aduce peste 1.100 miliarde de dolari ca resurse financiare suplimentare instituţiilor multilaterale, dintre care o parte majoră FMI - a întrunit consensul participanţilor. Dar prezenţa celor 185 de state membre a celor două instituţii nu a permis înregistrarea unei noi promisiuni din partea guvernelor, potrivit Agerpres.

Comitetul de dezvoltare s-a separat - duminică - cu o constatare îngrijorătoare, cea a ameninţării pe care o reprezintă recesiunea mondială pentru locuitorii planetei.

"Economia mondială s-a deteriorat considerabil de la ultima noastră întâlnire (în octombrie). Această evoluţie are consecinţe grave în ţările în curs de dezvoltare în care criza financiară şi economică se transformă în catastrofă umană şi în dezastru pe planul dezvoltării", subliniază comunicatul comun al celor două instituţii.

Urmărind aceste apel, BM şi FMI cer "insistent tuturor donatorilor de fonduri să-şi concretizeze mai rapid promisiunea pe care au făcut-o de a-şi majora ajutorul", ba chiar "să examineze posibilitatea de a-şi depăşi angajamentele actuale".

Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a constatat că Obiectivele milenare pentru dezvoltare, adoptate în 2000, şi care vizau să reducă considerabil sărăcia înainte de 2015 "ar urma să nu fie atinse cu adevărat în cea mai mare parte".

Potrivit FMI şi BM, "criza a făcut deja să basculeze în extremă sărăcie peste 50 de milioane de persoane, mai ales femei şi copii. Noi trebuie să atenuăm impactul ei asupra ţărilor în curs de dezvoltare şi să facilităm contribuţia acestora la o relansare mondială".

"Nimeni nu ştie cât timp va dura această criză. Nu ştim nici în ce ritm se va face relansarea", a declarat în cursul conferinţei de presă finale Zoellick.

Tonul său contrazicea optimismul ţărilor din G-20 care, cu două zile mai devreme, asiguraseă că "activitatea economică urma să fie relansată în acest an" .

Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a făcut un bilanţ foarte pozitiv Fondului. "Mişcarea, schimbarea în cadrul FMI este acum clar recunoscută de ţările membre", potrivit lui.

În schimb, sumele angajate şi voinţa politică pentru a întări rolul Băncii nu ajung mijloacele masive plasate de ţările bogate şi emergente din G-20 în FMI, care a căpătat o legitimitate neaşteptată.

Pentru a compensa, Zoellick a afirmat că instituţia sa a "intrat în această criză bine capitalizată" şi că ea ar avea mijloace de a-şi spori puternic ajutorul acordat ţărilor în curs de dezvoltare.

Organizaţiile neguvernamentale au regretat slabul progres. "BM şi FMI au spus tot ce este just. Este foarte decepţionant în consecinţă că aceste reuniuni s-au teminat fără să existe destul pe masă pentru a se veni în ajutorul ţărilor sărace", a estimat Oxfam într-un comunicat.