Europa, un an de pandemie de COVID-19. Cât va mai dura?

S-a împlinit un an de când au apărut în Europa, mai precis în Italia, primele cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. Nimeni nu anticipa atunci dimensiunile pe care le va lua pandemia şi nici consecinţele ei. Nici acum nu se ştie cu certitudine ce va urma.

Specialiştii spun că numai după ce este vaccinată 10 la sută din populaţia unei ţări ne putem aştepta la o frînare a pandemiei. Din acest punct de vedere Israelul reprezintă o experienţă pilot pentru toată lumea. Trei milioane de persoane sunt deja vaccinate în Israel dintr-un total de opt milioane opt sute de mii. Ceea ce nu a frânat însă contaminările, de unde decizia autorităţilor, luată duminică, de a prelungi carantina cu cinci zile. Dar sunt numeroşi şi cei care afirmă că timp de decenii umanitatea va resimţi efectele nefaste ale pandemiei, pe multiple planuri: economic, cultural, mental. 

În privinţa distribuţiei SARS-CoV-2 pe continente, la data ultimei actualizări a Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) din 28 ianuarie 2021, America se afla pe primul loc (cu cca 44,4 milioane de cazuri), Europa pe locul al doilea cu 32,2 milioane cazuri şi Asia, pe locul al treilea cu cca 19,5 milioane cazuri. Urmează Africa, cu cca 3,4 milioane cazuri, şi Oceania, cu peste 56.000 cazuri, informează site-ul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).

Primele cinci ţări cu cele mai multe îmbolnăviri de pe continentul american erau, potrivit ultimei actualizări a ECDC, Statele Unite, Brazilia, Columbia, Argentina şi Mexic. În Asia, primele cinci state care au raportat cele mai multe cazuri erau, până la 28 ianuarie 2021, India, Iran, Indonezia, Irak şi Israel.

Potrivit statisticilor ECDC, pe continentul african, cele mai multe cazuri se înregistrau, la data menţionată, în Africa de Sud, Maroc, Tunisia, Egipt şi Etiopia.

Cele cinci state din Europa cu cele mai multe îmbolnăviri, la 1 februarie 2021, erau: Regatul Unit, Rusia, Franţa, Spania şi Italia. 

Numărul persoanelor vaccinate a depăşit numărul total al infectărilor cu coronavirus

Numărul persoanelor vaccinate anti-Covid, la nivel mondial, l-a depăşit pe cel al persoanelor infectate cu coronavirus, de la începutul pandemiei şi până acum, relatează Reuters. Pragul este însă doar unul simbolic.

Un total de 104,9 milioane de doze de vaccin au fost administrate până acum, în timp ce numărul cazurilor de infectare a fost ieri de 104,1 milioane, scrie Reuters.

Momentul de final al pandemiei rămâne însă neclar, în ciuda acestei performanţe, deoarece nimeni nu ştie cât va dura până când populaţia Pământului va fi imunizată. În primul rând pentru că mulţi dintre cei vaccinaţi au primit doar una din cele două doze de vaccin necesare imunizării. În al doilea rând pentru că există îngrijorări majore legate de noile tulpini ale virusului, care pot face ineficiente actualele vaccinuri.

Potrivit Universităţii Duke, la nivel mondial au fost comandate până acum 7,7 miliarde de doze de vaccin, iar alte 5 miliarde de doze sunt în curs de contractare sau rezervare. Dar directorul general al OMS spune că, în prezent, capacitatea de producţie de vaccinuri poate asigura doar o fracţiune din nevoile globale.

Numărul cazurilor noi de coronavirus este în creştere în 44 de ţări, în timp ce numărul deceselor a depăşit 2,26 milioane de oameni, la nivel global.

Odată cu apariţia vaccinului anti-Covid-19, mulţi se întreabă cât va mai durata actuala pandemie. Unii fac pronosticuri analizînd evenimente similare din trecut, notează RFI. Epidemia de ciumă, sosită în Europa tot din China, în 1347, a durat 6 ani şi s-a soldat cu un număr enorm de morţi, între 25 şi 60 de milioane. Epidemia de gripă spaniolă, între 1918 şi 1920, a durat doi ani şi s-a soldat cu o sută de milioane de morţi.

În 1957 aşa-numita gripa asiatică, apărută într-o provincie meridională din China, a durat un an şi s-a soldat cu patru milioane de morţi, dintre care între 10 000 şi 100 000 în Franţa. Cifrele sunt vagi pentru că iniţial acest virus a fost considerat o gripă banală, dar era de fapt altceva. Si atunci au fost făcute eforturi pentru crearea unui vaccin, dar el nu a fost pus la punct decît în 1970.

Virusul H3N2 apărut la Hong Kong în vara anului 1968 a traversat Asia, a ajuns la sfîrşitul aceluiaşi an în Statele Unite şi în 1969 în Europa. Bilanţul s-a limitat la numai un milion de morţi întrucît vaccinurile au intrat repede în acţiune. Această pandemie este de altfel considerată prima din epoca modernă.

Covid-19 care a adus toată planeta la exasperare este însă un virus mult mai perfid şi are tendinţa de a crea mutanţi. Sunt specialişti care spun că lumea se va instala durabil în pandemie. Alţii sunt mai optimişti şi reamintesc că pandemia nu a însemnat distrugerea infrastructurilor de bază, cum se întîmplă pe timp de război, şi că imediat ce virusul va fi frînat economia va redemara rapid.