Egiptenii au aprobat noua Constituţie a ţării. Referendumul a fost şi un plebiscit pentru comandantul armatei, generalul Sissi

Peste 50 la sută dintre egipteni s-au prezantat la urne la referendumul privind validarea noii Constituţii

Noua Constituţie a Egiptului a fost votată de 95 la sută dintre alegători. Anunţul a fost făcut de ministrul de Interne, care a făcut referire la rezultatele preliminare ale scrutinului. Potrivit oficialului, rezultatul oficial al votului urmeză să fie făcut public la 72 de ore de la închiderea secţiilor de votare.

Referendumul pentru noua Constituţie s-a desfăşurat timp de două zile, pe 14 şi 15 ianuarie, iar rata de participare a fost de 55 la sută. Noua Lege Supremă o va înlocui pe cea adoptată pe timpul guvernării preşedintelui islamist, Mohamed Morsi.

Constituţia de atunci a fost suspendată după înlăturarea lui Mursi de către Armată, la mijlocul anului trecut. Plebiscitul din acest an a fost marcat şi de incidente. Pe parcursul celor două zile, nouă susţinători ai preşedintelui Morsi au fost ucişi în timpul confruntărilor cu forţele de ordine, iar peste 400 de oameni au fost arestaţi.

Acest referendum pare să fie un plebiscit pentru generalul Adbel Fattah el-Sissi, noul şi foarte popularul cel mai puternic om din ţară. Guvernul, condus de facto de către militari, nu a ascuns că o participare puternică ar legitima destituirea lui Mohamed Morsi, în iulie, calificată drept "lovitură de stat" de către adversari.

Generalul al-Sissi, comandantul suprem al armatei, vicepremier şi ministru al Apărării, nu şi-a ascuns intenţiile. Cu trei zile înaintea referendumului privind adoptarea noii Constituţii, abia diferită de cea dinainte, el a promis că va candida la preşedinţie, în alegerile prevăzute în acest an, "dacă poporul (i-)o cere", îndemnând la un vot masiv în favoarea legii fundamentale.

Victoria taberei "da" nu provoacă vreo urmă de îndoială, în contextul în care vasta majoritate a egiptenilor s-a raliat în ultimele şase luni - la semnalul cvasiunanim al presei - în spatele puterii care l-a destituit şi arestat pe Morsi, primul preşedinte ales democratic în Egipt, şi care a reprimat în sânge orice manifestaţie a susţinătorilor islamişti ai acestuia.

La cozi, aşteptând să intre în secţii de votare din Cairo, marţi şi miercuri, aproape toţi alegătorii intervievaţi de AFP îşi exprimau în mod ferm intenţia de a vota "pentru generalul el-Sissi" şi "împotriva (mişcării islamiste) Fraţii Musulmani", considerată "teroristă", după ce a câştigat toate alegerile organizate de la îndepărtarea lui Hosni Mubarak de la putere în 2011.

În cele două zile de scrutin, peste 350 de persoane au fost arestate pentru tulburarea operaţiunilor de votare, potrivit Ministerului de Interne. Marţi, nouă persoane au fost ucise în cursul unor manifestaţii pro-Morsi, iar o bombă a explodat la Cairo, înaintea deschiderii secţiilor de votare.

Din noua Constituţie au fost îndepărtate clauze care deschideau calea unei islamizări a legii şi care au provocat tensiuni în mandatul lui Morsi, însă puterile instituţionale au fost modificate nesemnificativ, influenţa armatei în viaţa politică fiind consolidată încă un pic.

Constituţia elaborată în timpul puterii mişcării Fraţilor Musulmani, în 2012, a obţinut 64% din voturi, însă doar 33% dintre alegători s-au prezentat la urne. În opinia unor experţi, actuala putere s-ar mulţumi chiar şi cu un nivel de participare cu puţin mai mare, pentru a-şi clama victoria.