Creştinii sirieni trebuie să se convertească la Islam sau să plătească o taxă de „protecţie”. Altfel, sunt ucişi

În decorul războiului civil din Siria se dă o altă bătălie: comunitatea creştină, care reprezintă 10% din populaţie, este persecutată zi de zi de jihadiştii care, în lupta lor cu regimul lui Bashar al-Assad,  ocupă tot mai multe teritorii. Sub noua domnie, creştinii au mai multe variante: pot plăti o taxă de „protecţie” ca să-şi păstreze religia, pot fugi din localitate, se pot converti la Islam sau pot muri de mâna islamiştilor.

În Siria, comunitatea creştină, ameninţată în prezent de grupări radicale rebele, numără două milioane de oameni şi este compusă, în principal, din Biserica Greco-Ortodoxă a Antiohiei şi Biserica Greco-Catolică Melkite.

Siria nu este o ţară care are o religie de stat şi, de aceea, creştinii, deşi sunt minoritari, nu sunt discriminaţi de guvern. Poate de aceea acestora le e mai frică de forţele rebele decât de armata lui al-Assad. La rândul lor, rebelii, o denumire generică pentru „mozaicul” de grupări care luptă împotriva regimului sirian, consideră creştinii ca fiind de partea cealaltă a baricadei, îi văd drept nişte colaboratori ai guvernului de la Damasc.

În fiecare vineri, un imam lansează mesajul lor de ură, cerând populaţiei să omoare pe oricine care nu practică religia profetului Mohamed.

„Creştinii sunt speriaţi de miliţiile islamiste şi se tem că, în cazul în care acestea vor câştiga, nu-şi vor mai putea practica religia şi vor fi nevoiţi să părăsească ţara. De îndată ce au ajuns în Alep, gherilele islamiste, aproape toate din afara ţării, au preluat controlul asupra moscheelor. În fiecare vineri, un imam lansează mesajul lor de ură, cerând populaţiei să omoare pe oricine care nu practică religia profetului Mohamed. Folosesc tribunalele ca să îi condamne de blasfemie. Cine nu gândeşte ca ei plăteşte cu viaţa”, explică arhiepiscopul catolic Jean Clement  Jeanbart al Bisericii Greco-Catolice Melkite din Alep.

Dacă vreun creştin vrea să se întoarcă, trebuie să treacă la Islam, pentru că altfel e ucis

De când salafiştii de la Frontul Al-Nusra au preluat controlul asupra mai multor oraşe siriene, islamiştii le permit creştinilor să se întoarcă în oraş numai dacă trec la Islam. Altfel, sunt ucişi, potrivit unor mărturii culese de site-ul „Christian Today”.  „Totul acum se află în mâinile Jabhat al-Nusra. Toţi musulmanii au rămas acolo, dar dacă vreun creştin vrea să se întoarcă, trebuie să treacă la Islam, pentru că altfel e ucis”, a povestit un refugiat sirian despre situaţia din oraşul al-Thawrah.

Li se permite să rămână dacă plătesc jizya. Aceasta e o taxă specială pe care non-musulmanii trebuie, conform legii islamice, să o plătească pentru «protecţie»

„Într-o vineri mai multe camioane au apărut în sat, la bordul cărora se aflau bărbaţi puternic înarmaţi şi bărboşi. Au început să defileze prin sat propagând mesajul că satul devenise parte a unui emirat islamist şi că femeile trebuiau să se îmbrace conform Shariei (legea islamică). Creştinilor li s-au oferit patru variante. Se pot converti la Islam şi să renunţe la «idolul» lor. Dacă refuză, li se permite să rămână dacă plătesc jizya. Aceasta e o taxă specială pe care non-musulmanii trebuie, conform legii islamice, să o plătească pentru «protecţie».Cei care refuzau mai aveau două opţiuni: puteau să plece lăsându-şi toate proprietăţile în urmă sau puteau să fie înjunghiaţi”, povesteşte Jamil, un refugiat creştin în vârstă.

Potrivit ideologiei jihadiste, precum cea a Frontului Al-Nusra, bunurile şi proprietăţile „infidelilor” – a non-musulmanilor- sunt halal (în arabă: „legitim”, „legal” sau „permisibil”) şi nu e păcat ca acestea să fie confiscate. Jihadiştii ocupă casele şi vând pe piaţa neagră obiectele lăsate în urmă de creştinii care dau bir cu fugiţii.

„Scopul acestor grupări nu este doar eliberarea Siriei de sub Assad, dar şi răspândirea prin forţă a Islamului radical în tot Orientul Mijlociu şi cucerirea Ierusalimului”, spun surse citate de AsiaNews.

Preoţi răpiţi sau executaţi

Nici clericii creştini nu scapă de mânia islamiştilor. De mai bine de o sută de zile nu se ştie nimic despre doi episcopi răpiţi în Alep. Episcopii Yohanna Ibrahim, liderul Bisericii Ortodoxe Siriene din Alep, şi Boulos Yaziji, liderul Bisericii Ortodoxe Greceşti din acelaşi oraş, au dispărut la începutul lunii aprilie.

Cu două luni înainte, părintele Michael Kayal de la Biserica Catolică Armeană din Alep a fost răpit în timp ce se afla în autobuz, iar de atunci n-a mai fost văzut. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu clericul grec-ortodox Maher Mahfouz.

De o soartă mai crudă a avut parte părintele ortodox sirian Fadi Haddad, care a fost răpit în decembrie, iar la o săptămână de la dispariţie, corpul lui mutilat a fost găsit pe marginea şoselei, cu ochii scoşi din orbite.

Numărul refugiaţilor sirieni după izbucnirea războiului civil | Create infographics