Coca-Cola se comercializează în Myanmar după 60 de ani. Cele două state în care încă nu se vinde

Coca-Cola se comercializează din nou în Myanmar Foto Shutterstock

După aproape 60 de ani de pauză, Coca-Cola este din nou la vânzare pe rafturile magazinelor din Myanmar. Deşi este unul dintre cele mai recunoscute branduri, există ţări în care gigantul băuturilor carbogazoase nu se găseşte în magazine.

Coca-Cola spune că vinde 1,8 miliarde de doze în fiecare zi. Dar în ultimele şase decenii, în Birmania nu s-a vândut niciuna, ca urmare a sancţiunilor comerciale americane impuse juntei militare care a condus ţara între 1962 şi 2011.

Aceste sancţiuni au fost suspendate în urmă cu câteva luni, după ce ţara a început să se mişte în direcţia reformelor democratice, scrie BBC. Compania a anunţat că prima livrare în Myanmar a ajuns luni şi că producţia locală va începe în curând.

„Pătrunderea companiei Coco-Cola pe orice piaţă este un simbol puternic. Când Coca-Cola începe transportul maritim putem afirma că acolo va avea loc o schimbare reală“, spune Tom Standage, autorul cărţii „Istoria lumii în şase pahare“.

Rivalul Coca-Cola, Pepsi şi-a anunţat, de asemenea, reluarea planurilor de vânzare în Myanmar.

Ţările în care nu se vinde Coca-Cola

Acum mai există doar două ţări în lume în care Coca-Cola nu poate fi cumpărată sau vândută, cel puţin nu oficial. Este vorba despre Cuba şi Coreea de Nord, ambele având embargouri comerciale de mult timp din partea Statelor Unite (Cuba din 1962 şi Coreea de Nord din 1950).

Cuba a fost una dintre primele ţări din lume, din afara continentului american, în care s-a comericalizat Cola, încă din 1906. După Revoluţia Cubaneză, guvernul lui Fidel Castro a început să sechestreze bucurile private, iar compania şi-a lichidat afacerilea şi a ieşit din ţară în1960, iar de atunci nu a mai revenit.

În Coreea de Nord există informaţii că s-ar vinde Coca-Cola într-un restaurant din Phenian, însă compania susţine că orice se vinde în Cuba sau Coreea de Nord şi seamănă a Coca-Cola este de contrabandă, neexistând acorduri oficiale în acest sens.

Coca-Cola şi cel de-al Doilea Război Mondial

Sucul negru şi acidulat a fost creat în 1886 în Atlanta. Din primele zile compania a căutat să se extindă la nivel mondial, iar la începutul anilor 1990 se îmbutelia deja în Asia şi în Africa. Cel mai mare impuls a venit însă ca rezultat al celui de-al Doilea Război Mondial, când Coca-Cola era furnizată trupelor americane de peste mări. Au existat mai mult de 60 de locuri de îmbuteliere a sucului în timpul războiului, iar oamenii au prins gustul băuturii.

A devenit puternic prin asocierea cu patriotismul american. Dwight Eisenhower, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa s-a declarat un împătimit şi a deschis drumul băuturii către Africa de Nord. El a introdus băutura generalului sovietic Georgy Zhukov, care ar fi solicitat o versiune mai incoloră, care să semene cu votca.

În zilele noastre, Coca-Cola este unul dintre brandurile de vârf din lume. 

„Întotdeauna a fost vorba despre visul american“, a afirmat Bruce Webster, consultant independent ce a lucrat pentru Coca-Cola. Însă nu toate ţările au îmbrăţişat băutura americană.

Ţările în care Coca-Cola nu a fost bine primită

Francezii au fost primii care au inventat termenul de „cola-colonizare“ în 1950. Camioanele cu Coca-Cola erau răsturnate, iar sticlele sparte pentru că băutura carbogazoasă era privită ca o ameninţare la adresa societăţii franceze. 

În timpul Războiului Rece, Coca-Cola  a devenit un simbol al capitalismului şi o zonă de separare între capitalism şi comunism. Sucul nu a fost comercializat în Uniunea Sovietică de teamă că profiturile vor merge direct în visteria statului comunist. Pepsi a umplut golul şi a fost răspândit la scară largă.

Când Zidul Berlinului a căzut în 1989, mulţi germani din est au cumpărat Coca-Cola cu lăzile. „Consumul de Cola a devenit un simbol al libertăţii“, povesteşte Tom Standage.

O altă regiune în care Coca-Cola a întâmpinat dificultăţi a fost Orientul Mijlociu, în mare parte din cauza unui boicot implementat de Liga Arabă între 1968 şi 1991, ca pedeapsă a comercializării băuturii în Israel. Pepsi a avut o mulţime de vânzări în Orientul Mijlociu şi mai multe băuturi locale au prosperat.

Coca-Cola nu încearcă să se implice în politică, însă fiind un brand imens asociat cu SUA, uneori e greu să nu se încurce în politică sau să nu fie criticat. „Rezistenţa brandului este conectat la un mod de viaţă  pe care mulţi oameni şi-l doresc.  Însuşi Statele Unite, ca şi brand sunt destul de pătate în prezent, iar oamenii sunt mult mai sceptici“, a afirmat Bruce Webster.

În 2003, protestatarii din Thailanda au turnat Coca-Cola pe străzi ca demonstraţie împotriva invaziei Statelor Unite în Irak, iar vânzările au fost suspendate temporar. Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad  a ameninţat că va interzice  Coca-Cola, iar Hugo Chavez, preşedintele Venezuelei, a cerut oamenilor să bea suc produs de companiile de stat, în loc de suc american.

La 126 de ani de la înfiinţarea Companiei Coca-Cola, vânzările continuă să crească şi să apară pe tot mai multe pieţe de desfacere în India, China şi Brazilia.