China a refuzat ca ONU să condamne lovitura de stat din Myanmar

China a blocat, marţi, o declaraţie comună a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) de a condamna lovitura de stat militară din Myanmar.

Armata din Myanmar a preluat controlul asupra ţării după ce liderul de facto Aung San Suu Kyi şi alţi politicieni au fost reţinuţi la primele ore ale zilei de luni.

Liderii loviturii de stat au format între timp un consiliu suprem care conduce ţara.

În cel mai mare oraş din ţară, Yangon, au fost înregistrate mai multe cazuri de nesupunere civilă şi rezistenţă faţă de această acţiune.

Consiliul de Securitate al ONU s-a întâlnit marţi, însă nu a reuşit să ajungă la un acord privind o declaraţie comună, după ce China, membru permanent cu drept de veto, a spus că nu o susţine.

Înainte de discuţii, trimisul special ONU pentru Myanmar, Christine Schraner, a condamnat ferm preluarea puterii de către armata care a refuzat să accepte rezultatul alegerilor generale care au avut loc în noiembrie.

Ea a spus, potrivit BBC, că este clar că „rezultatul alegerilor a reprezentat o victorie zdorbitoare” pentru partidul lui Aung San Suu Kyi.

China îşi exprimă astfel, tacit, sprijinul faţă de acţiunile armatei, a declarat Elliott Prasse-Freeman, expert de la Universitatea din Singapore, care consideră că o declaraţie comună a ONU nu ar fi schimbat lucrurile imediat, însă ar fi fost „un prim pas pentru un răspuns internaţional comun”.

Aung San Suu Kyi, care conducea guvernul înlăturat de la putere, nu a mai fost văzută de luni dimineaţă. Alte zeci de persoane au rămas de asemenea în arest, inclusiv preşedintele Win Myint.

Un apel pentru eliberarea ei a fost făcut şi de Liga Naţională pentru Democraţie, partid pe care îl conduce şi care a obţinut peste 80% din voturi în alegeri.

Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia şi Marea Britanie au condamnat lovitura de stat şi au cerut eliberarea imediată a celor reţinuţi.

Myanmar, cunoscută ca Burma, a fost condusă de armată până în 2011, când au început reformele democratice.

Puterea a fost preluată acum de comandatul suprem Min Aung Hlaing. Au fost înlocuiţi 11 miniştri şi deputaţi. În prima întâlnire a noului Cabinet, de marţi, Aung Hlaing a reiterat că preluarea puterii a fost „inevitabilă”.

Începând de luni, trupele militare patrulează prin oraşele principale, iar pe timp de noapte a fost instaurată o interdicţie de circulaţie.

Totuşi, marţi seară, pe străzile din Yangon au fost auzite, în semn de protest, claxoane şi mai mulţi oameni, de la ferestre, şi-au exprimat nemulţumirea bătând în vase de gătit.

Grupurile activiste au cerut populaţiei să nu se supună, organizând o campanie pe un grup de Facebook.

Există informaţii că echipele din 70 de spitale şi departamente sanitare din ţară şi-au suspendat activitatea în semn de protest.

Myanmar, ţară cu 54 de milioane de locuitori, se învecinează cu Bangladesh, India, China, Thailanda şi Laos. A fost condusă de un guvern militar opresiv din 1962 până în 2011. 

Scrutinul din noiembrie 2020 a fost al doilea de la încheierea conducerii militare în 2011.

Aung San Suu Kyi este fiica eroului independenţei, generalul Aung San, care a fost asasinat când ea avea vârsta de 2 ani, înainte ca Myanmar să obţină independenţa faţă de Marea Britanie, în 1948.

Văzută la un moment dat ca simbol al drepturilor omului, Aung San Suu Kyi a fost laureată cu premiul Nobel pentru Pace când încă se afla în arest la domiciliu şi era considerată „un exemplu remarcabil al puterii celor fără putere”.

A petrecut 15 ani în detenţie, între 1989 şi 2010. În noiembrie 2015, a condus NLD care a câştigat primele alegeri disputate deschis în decurs de 25 de ani.

Constituţia Myanmarului îi interzice să fie preşedinte pentru că are copii cu naţionalităţi străine. Însă Aung San Suu Kyi, în vârstă de 75 de ani, este văzută ca lider de facto.

De când a devenit consilier de stat, conducerea ei a fost definită de tratamentul aplicat în ţară minorităţii musulmane Rohingya. În 2017, sute de mii de membri ai comunităţii au fugit în Bangladesh din cauza atacurilor care îi vizau.

Foştii susţinători internaţionali ai ei au acuzat-o că nu acţionează pentru a opri abuzurile asupra Rohingya şi că nu condamnă armata încă puternică. În ţară, „the Lady”, aşa cum este supranumită, a rămas o figură populară în rândul majorităţii budiste, care arată puţină simpatie pentru Rohingya.