Cel de-al doilea cutremur din Turcia, un fenomen rar şi imprevizibil: Explicațiile specialiștilor
0La câteva ore după primul seism de magnitudine 7,7 care a lovit luni, la ora locală 04.17, regiunea de frontieră dintre Turcia şi Siria, s-a produs o a doua zguduitură de o magnitudine aproape similară (7,6). Cea de-a doua zguduitură a fost asimilată imediată cu o replică, cu toate că este vorba de un fenomen diferit şi mult mai rar, relatează France24.
Produs la ora locală 13.24, la aproape nouă ore după cutremurul inițial, cel de-al doil seism a luat prin surprindere comunitatea ştiinţifică. Ori un al doilea cutremur de o asemenea intensitate nu se potriveşte cu ceea ce se ştie despre replici.
„Există o lege pe scara seismelor, numită legea Omori, care prevede că, în caz de cutremur de o anumită magnitudine, va exista, pentru a schematiza, o primă replică de circa zece ori mai mică, apoi zece replici de o sută de ori mai mici şi aşa mai departe”, explică, pentru France24, Christophe Vigny, seismolog la laboratorul de geologie al Şcolii Normale Superioare (ENS).
Seismul declanşat
A doua zguduitură de la frontiera turco-siriană nu ar respecta deci, prin intensitatea sa, legile seismologiei. Doar că, de fapt, nu este vorba de o replică. Este un alt fenomen, numit „seism declanşat” sau „dublet”, adică un al doilea cutremur provocat direct de primul.
Acest tip de cutremur care vine după zguduitura principală sunt „rare, dar au mai fost observate în trecut”, precizează cercetătorul Christophe Vigny.
Diferenţa principală faţă de o replică este că „un dublet nu se produce pe aceeaşi structură geologică”, afirmă Thomas Lecocq, seismolog Observatorul Regal din Belgia. În cazul de faţă, a doua zguduitură a avut loc pe o falie secundară, situată puţin mai la nord de falia est-anatoliană pe care s-a produs şocul principal.
În ceea ce privește seismele declanşate, pentru ele nu există reguli precum în cazul replicilor. Acestea din urmă sunt un fel de ecouri care scad treptat, în vreme ce „dubletele” sunt şocuri colaterale ce prezintă propriile dinamici. Așadar, nimic nu le împiedică să fie la fel de puternice sau aproape la fel ca seismul principal.
De asemenea, nici nu este necesar ca evenimentul principal să fie foarte puternic pentru provoca un seism declanşat. Un cutremur mediu „poate atrage un dublet”, semnalează Thomas Lecocq. „Ce e mai important e ca falia secundară să fie într-un stadiu aproape de rupere”, notează el.
Din acest motiv, zona afectată de cutremurele de luni era un bun candidat pentru acest tip de fenomen rar. Există, într-adevăr, „un mozaic de falii cunoscute ca fiind aproape de rupere”, adaugă seismologul belgian.
E nevoie, totodată, ca zguduitură colaterală să nu aibă loc prea departe de epicentrul inițial. „Nu există o regulă precisă, dar se poate spune că la o distanţă mai mare de o sută de kilometri nu s-a înregistrat încă un seism declanşat”, subliniază Christophe Vigny.
În schimb, nimic nu semnalează că un dublet ar putea avea loc într-un interval scurt de timp după primul cutremur. Există două scenarii principale. „Dacă dubletul a fost provocat de vibraţiile şocului, el se va declanşa după primul seism”, spune Thomas Lecocq. Dar se pot activa mecanisme mai complexe, în special circulaţia fluidelor în rocă, care pot duce la „seisme declanşate ce apar luni sau chiar ani mai târziu”, explică și Christophe Vigny.
Este posibil un efect de domino?
Diferenţele dintre seismele declanşate şi replici nu sunt decât de ordinul detaliului geologic. Dubletele „au propriile secvenţe cu propriile replici”, afirmă Thomas Lecocq.
Granița turco-siriană s-a confruntat practic cu un cutremur principal, un cutremur declanșat și sute de replici ale celor două. Nu este exclus ca acest eveniment seismic să aibă și alte capitole.
„Se poate, teoretic, să existe un efect de domino”, recunoaşte Christophe Vigny. Au existat alte exemple de cutremure în cascadă, ca în Sumatra. A avut loc un cutremur istoric urmat de tsunami în Oceanul Indian în 2004, apoi alte seisme, în 2005 și în 2006 până în 2010, precizează seismologul de la ENS.
Problema: nu există niciun mijloc de a afla dacă un scenariu similar se poate repeta. „Ştim să calculăm presiunea pusă de şocul principal pe faliile vecine. Dar nu există nicio certitudine că această presiune suplimentară va atrage alte seisme declanşate”, conchide Christophe Vigny.
În cazul cutremurelor de luni, nu este posibil nici să se prevadă unde s-ar putea repeta potenţiale dublete. Epicentrul primului cutremur se găseşte la o curbură a faliei Anatoliei de Est care continuă în două direcţii: de o parte spre Israel şi de cealaltă parte spre Cipru.
Se încarcă comentariile...
