Ce ţări dezvoltă cele mai puternice arme ale viitorului

Racheta hipersonică rusească Zicon

Între marile puteri militare ale lumii se duce o adevărată competiţie pentru dezvoltarea unor noi generaţii de rachete de croazieră hipersonice, submarine nucleare, vehicule blindate multi-rol sau arme cu laser.

Statele Unite, Rusia şi Franţa sunt cele mai mari trei ţări exportatoare de arme din lume. Împreună, acestea reprezintă trei sferturi din volumul total al exporturilor de arme. În paralel, se duce o adevărată luptă contra-cronometru pentru dezvoltarea unor arme sofisticate, care le vor da într-o zi un avans tehnologic şi militar fără precedent. Să nu mai vorbim de China şi India, unele dintre cele mai importante state importatoare din lume, care lucrează şi ele la dezvoltarea unor arme ale viitorului.

Rusia

În februarie 2019, Vladimir Putin a anunţat în faţa Adunării Federale că noua rachetă de croazieră hipersonică ar trebui să echipeze submarinele şi navele de suprafaţă ruse. Potrivit preşedintelui, racheta, numită Zircon, se va deplasa cu viteza de 9 Mach şi va avea o rază de peste o mie de kilometri. Rachetele hipersonice Zircon trase de pe nave aflate la o distanţă de 500 de kilometri de coastă sunt capabile să lovească în cinci minute o ţintă aflată pe uscat. 

Sistemul de rachete Sarmat are o putere de lovire mortală şi poate ocoli cele mai sofisticate sisteme de apărare antirachetă, în special graţie „atacului orbital“ . Dezvoltarea proiectului Sarmat a început în 2011. Rachetele ar urma să intre în funcţiune în 2020. Acestea vor înlocui mai vechile Voevod, numite Satan în Occident . Monolit este o rachetă aer-sol-ghidată de nouă generaţie, care va aparţine clasei de arme de înaltă precizie, destinată avioanelor de luptă şi elicopterelor. 

Fără a oferi mai multe detalii, directorul adjunct al companiei de armament Techmash a dezvăluit agenţiei Sputnik că Monolit va fi dezvoltată în doi sau trei ani. Submarinul nuclear modernizat 955 Borei A,Cnezul Vladimir, va fi operaţional până în 2020, a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Shoigu. Submarinele din această clasă sunt capabile să transporte 20 de rachete Bulava, fiecare dintre ele echipată cu zece focoase nucleare hipersonice.

Aproximativ 20 de rachete ruseşti „Kinjal“ („Pumnal“, în rusă), împotriva cărora SUA nu dispun de mijloace de contracarare la ora actuală, au fost transferate în martie la un centru de testare, jalonând astfel o nouă etapă în programul de arme supersonice al Kremlinului, a informat postul de televiziune american CNBC, citând sub rezerva anonimatului un responsabil cu acces la informaţii ale serviciilor secrete ale SUA. „Aceasta arată că ei (ruşii) au avut ambiţia de a dezvolta aceste arme şi că au acordat prioritate respectivului program. 

Ruşii s-au decis pe ansamblu că îi mulţumeşte conceptul acestor rachete, iar acum se vor concentra pe definitivarea lor prin teste“, a spus o sursă familiarizată cu datele din rapoartele serviciilor de informaţii americane. Racheta hipersonică de tipul aer-sol denumită „Kinjal“ („Pumnal“, în rusă) a fost testată de cel puţin trei ori până acum. În iulie, Kremlinul a testat cu succes arma împotriva unei ţinte aflate la aproape 500 de mile distanţă (aproximativ 804,6 km). Mai mult, într-un raport al serviciilor de informaţii americane, potrivit sursei citate, se afirmă că această rachetă hipersonică a fost montată şi lansată de 12 ori dintr-un avion supersonic MiG-31. Armata rusă ar lucra în prezent pentru a monta această rachetă pe un bombardier strategic, conform CNBC. Kremlinul are în plan ca respectiva rachetă să intre în dotarea Armatei ruse din 2020, conform canalului media citat.

Franţa

„Serval“ este un vehicul blindat multi-rol conceput pentru echiparea infanteriei franceze. Această maşină de 17 tone poate transporta opt militari, plus cei doi care stau în faţă.

Serval este destinat să echipeze unităţile care operează în zonele de contact şi, în special, forţa de reacţie rapidă (QRF). Potrivit Proiectului de Lege privind planificarea militară în perioada 2019-2025, armata franceză va primi peste 978 de vehicule blindate Serval până în 2030, dintre care 489 vor fi livrate până în 2025. Un prim regiment ar trebui să fie echipat cu acestea la sfârşitul anului 2022. Onera, laboratorul public pentru cercetare aerospaţială, a anunţat, la 7 iunie, că va lucra la viitoarele arme laser anti-satelit, destinate să facă sateliţi de observare, situaţi la altitudini între 400 şi 700 de kilometri, să devină inoperabili, scrie revista Challenges, citând surse din Ministerul francez al Apărării.

Potrivit lui Franck Lefèvre, directorul acestei unităţi, „efectul dorit nu este de a distruge satelitul, ci de a-l împiedica să-şi îndeplinească misiunea. Concentrarea energiei pe ţintă ar putea deteriora panourile solare ale unui satelit inamic sau ar putea pătrunde prin ferestrele sale optice şi ar putea să-l orbească“.

SUA

Începând cu anul 2005, Armata americană lucrează la un tun electromagnetic. Această piesă de artilerie foloseşte energia electromagnetică pentru propulsarea proiectilelor către ţintă. În cazul unui tun de acest tip, proiectilul nu este pus în mişcare de către gazele aflate în expansiune, ca la artileria convenţională, ci de către energia electromagnetică, astfel că viteza atinsă de către proiectil ajunge la 7.400 kilometri pe oră. Adică de şase ori viteza sunetului (=1.224 km/h).  După ce parcurge o distanţă de peste 150 de km, proiectilul pus în mişcare de către energia electromagnetică are, încă, forţa de a străpunge un perete de beton.

 Prin raza mare de acţiune a noilor piese de artilerie, navele se vor afla, în timpul unui eventual atac, la o distanţă mult mai sigură faţă de inamic. Nu este necesar vreun agent de propulsie chimic (exploziv), iar proiectilele întrebuinţate pentru acestă armă sunt cu mult mai ieftine decât rachetele clasice. Efectele lor distructive se bazează pe energia cinetică. Proiectilele pot fi stocate în cantităţi cu mult mai mari, la bordul navelor de luptă, comparativ cu proiectilele clasice. Este, astfel, mai puţin probabil ca o navă de luptă să rămână fără muniţie în timpul confruntărilor.  

Departamentul american de Apărare intenţionează să dezvolte un laser de mare putere care să fie montat pe vehiculul de luptă Stryker, potrivit unui document publicat pe site-ul  guvernului american privind achiziţiile. Comanda provine de la Direcţia de Apărare Spaţială antirachetă de pe lângă  Comandamentul Strategic al Statelor Unite (STRATCOM). În aprilie, US Air Force a anunţat că a testat prototipul unui sistem laser pentru a proteja în viitorul apropiat aeronave de luptă şi alte aeronave, precizând că mai multe rachete trase în cadrul acestor teste au fost doborâte.

Forţele aeriene americane au anunţat că au făcut un zbor-test cu bombardierul B-52H echipat pentru prima oară cu rachete de ultimă generaţie hipersonice AGM-183, scrie portalul Drive. Un bombardier american B-52 a efectuat, miercuri, un zbor pentru a analiza caracteristicile unei rachete hipersonice de tip AGM-183, instalată sub aripa sa, a anunţat US Air Force. 

„Testul a permis colectarea de date privind impactul tragerii şi al vibraţiilor asupra armei în sine şi asupra echipamentelor de transport externe ale aeronavei“, a mai precizat sursa. Avionul a decolat de la baza Edward, din California, iar racheta nu a avut focos real, dar a rămas ataşată de avion până la sfârşit. Pentagonul nu a dezvăluit încă nicio fotografie a rachetei hipersonice de tip (ARRW), proiectată de Lockheed Martin.

 În august 2018, site-ul Defence News scria că Pentagonul a cerut companiei să producă o rachetă hipersonică, iar costurile ar putea ajunge la 480 de milioane de dolari. Termenul-limită pentru livrarea rachetei este 2021. De asemenea, la aceeaşi dată, va fi livrată o rachetă hipersonică convenţională de atac (Hypersonic Conventional Strike Weapon) (HCSW), pe care Lockheed Martin o dezvoltă în urma unui contract de 928 milioane de dolari semnat în aprilie.

Armele nucleare din ce în ce mai moderne

Numărul de ogive nucleare din lume a scăzut în ultimul an, însă ţările care deţin arma atomică îi acordă o „importanţă sporită“ şi îşi modernizează arsenalele, relevă SIPRI într-un raport publicat luni, potrivit AFP. La începutul  anului 2019, Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistanul, Israelul şi Coreea de Nord deţineau aproximativ 13.865 de arme nucleare - cu aproximativ 600 mai puţine decât la începutul lui 2018, potrivit estimărilor Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI). Însă, în paralel, puterile nucleare sunt pe cale să-şi modernizeze arsenalul, iar China, India şi Pakistanul cresc, de asemenea, mărimea acestuia.