Ungaria, noi solicitări controversate: Occidentul să ofere Rusiei garanții de securitate și să împiedice Ucraina să intre în NATO
0Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a afirmat că Occidentul ar trebui să ofere Rusiei garanții de securitate și să împiedice Ucraina să adere la NATO. Afirmațiile acestuia ar putea să deterioreze și mai mult relațiile deja dificile ale Kievului cu Budapesta.
Pentru a asigura o pace de durată, „lumea occidentală care sprijină Kievul trebuie să ofere garanții de securitate Rusiei, dar cu siguranță nu aderarea Ucrainei la NATO”, a declarat duminică Gergely Gulyás, conform Politico.
Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a declarat recent că „Occidentul ar trebui să încheie un acord cu Rusia pe noua arhitectură de securitate, pentru a da Ucrainei securitate și suveranitate, dar nu apartenență la NATO”, citează HotNews. De asemenea, el a mai spus atunci că Ucraina nu are nicio șansă să câștige războiul. Alte declarații ale acestuia care au stârnit furia Kievului s-au referit la suveranitatea statului Ucrainean, arătând că „nu mai este un stat suveran” și că este „inexistent” financiar.
Reacția Ucrainei
„Ucraina nu face comerț cu teritoriile sau cu suveranitatea sa”, a fost reacția Kievului, prin Oleh Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, amintește Politico citat de aceeași sursă.
Ungaria însă s-a opus și se opune în continuare livrării de ajutor militar Ucrainei.
„Guvernul ungar nu e dispus nici măcar să discute despre finanţarea livrărilor de armament către Ucraina”, a spus, pe 31 august, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó. El a spus că această decizie este condiționată „până când autorităţile de la Kiev nu vor scoate OTP Bank de pe lista sponsorilor internaţionali ai războiului şi nu va restabili drepturile minorităţii maghiare din Transcarpatia.”
„Opinia majoritară este că trebuie continuate livrările de armament, ceea ce ne arată că toată lumea ia în calcul un război de lungă durată, lucru dovedit şi de propunerea UE potrivit căreia Ucraina ar urma să primească anual câte cinci milioane de euro, ca ajutor militar, în următorii patru ani”, a mai spus ministrul ungar de externe.
Presiuni asupra Ungariei
„Această abordare ne produce o profundă tristeţe. Trebuie să ne întrebăm câţi oameni vor muri, cât de mari vor fi distrugerile pe care le va suferi Ucraina în următorii patru ani”, a mai declarat Péter Szijjártó. „Din păcate, am fost singurul care a vorbit împotriva acestei abordări. Noi nu vrem încă patru ani de război, noi dorim ca războiul să se sfârșească cât mai curând”, a adăugat ministrul ungar de Externe.
Péter Szijjártó a mai reclamat faptul că s-au făcut presiuni pentru ca Ungaria să voteze noua tranşă de 500 milioane de euro pentru finanţarea livrărilor de armament, precum şi a pachetului de 20 de miliarde de euro, pentru următorii patru ani. În opinia oficialului ungar, aceasta ar însemna ca, în următorii ani, contribuabilii maghiari care nu au nicio vină să plătească peste 80 de miliarde de forinţi.
Ministrul ungar de externe a vorbit și despre situaţia maghiarilor din regiunea Transcarpatia, despre care spune că autorităţile ucrainene au început ”ucrainizarea” celor aproximativ 15.000 de elevi de etnie maghiară, în timp ce peste 5.000 de copii ucraineni refugiaţi îşi pot continua studiile în Ungaria.
Între timp, Ungaria continuă să amâne ratificarea intrării Suediei în NATO.
Se încarcă comentariile...
