Ucraina în NATO, aderare în două etape, ca România și Bulgaria în Schengen? Clarificările unui general NATO român
0Mai mulți analiști militari și politologi, dar și politicieni au cerut ca Ucraina să fie admisă în NATO din 2024. Ideea se bucură și de susținerea lui Anders Rasmussen, fost secretar general al NATO, care a înaintat această propunere Alianței Nord-Atlantice.
Ucraina a solicitat în repetat rânduri admiterea ei în NATO, în ultimii 20 de ani. Prima tentativă serioasă a fost la summitul Alianței Nord-Atlantice de la București, în 2008, când a fost chiar emisă o declarație comună NATO-Ucraina, prin care se recunoșteau eforturile Kievului, dar nu se preciza o dată la care această țară ar putea fi oficial admisă. De atunci, ucrainenii au bătut la porțile NATO, mai ales în ultimii doi ani, după invazia trupelor ruse. La ultimul summit NATO, în 2023, la Vilnius, președintele Volodimir Zelenski a primit alte promisiuni, fără a se înainta o dată la care țara sa ar fi primită în Alianță.
De atunci, vocile care cer integrarea grabnică a Ucrainei au insistat asupra ideii că această țară ar trebui inclusă în NATO încă din 2024.
Aderarea în etape?
Printre cele mai grele nume s-a numărat cel al lui Anders Rasmussen, fost număr 1 în NATO, care a venit la finele anului trecut cu propunerea ca Ucraina să se alăture NATO, dar fără teritoriile ocupate de Rusia. Ar semăna într-o anumită măsură cu integrarea României și a Bulgariei în Spațiul Schengen. Cele două țări se vor alătura Schengen în două etape: în primă fază cu frontierele aeriene și maritime, începând cu luna martie 2024, iar mai apoi cu frontierele terestre, la o dată deocamdată incertă.
Chiar dacă Rasmussen nu a dat exemplul României și Bulgariei, potrivit proiectului său la fel ar urma să fie integrată Ucraina în NATO: mai întâi, din acest an, cu teritoriile libere, iar ulterior, la o dată care nu poate fi fixată de pe acum, cu teritoriile aflate acum sub ocupație rusească.
El susține că de acum cauza aderării Ucrainei la NATO nu poate fi amânată și în 2024. „Este vremea să facem următorul pas și să lansăm o invitație pentru ca Ucraina să adere la NATO. Avem nevoie de o nouă arhitectură de securitate europeană în care Ucraina să se afle în centrul NATO”, a spus el. Cererea sa nu a fost însă primită bine de toată lumea, chiar printre susținătorii fervenți ai Ucrainei.
De ce n-a venit încă timpul
„Adevărul” a stat de vorbă cu generalul (r) Alexandru Grumaz, președinte al Centrului de Analiză și Studii de Securitate, despre perspectivele Ucrainei. Cu o expertiză serioasă, generalul Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA și al programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University. A fost lector NATO, dar și director al Direcţiei de Management al Resurselor pentru Înzestrare în Ministerul Apărării (1998-2000) și șef Secţie Colaborare Tehnică Externă (1996-1997).
În opinia sa, Ucraina nu va primi nici în acest an o dată fixă la care ar putea deveni membră NATO.
„Deocamdată Ucraina a început negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană și s-a deschis Consiliul NATO-Ucraina care era inițial la nivel de comitet. Poziția Alianței de până acum este că Ucraina va deveni membră într-un termen lung, dar nu atât timp cât Rusia își va continua războiul împotriva Ucrainei”, a spus generalul.
El a explicat și de ce există rezerve față de acceptarea mai rapidă a Ucrainei în Alianță. La fel ca mulți alți analiști care pledează pentru aderarea Ucrainei la NATO, generalul este convins de faptul că este aproape imposibil ca unei țări aflate în război să i se ofere calitatea de membru.
Motivul e unul simplu. În conformitate cu clauza articolului 5 al NATO privind autoapărarea colectivă, toate statele membre ale NATO ar trebui să vină în apărarea a țării aflate în conflict. Astfel, aderarea la NATO a întregii Ucraine ar fi, de fapt, o notificare adresată Rusiei de către NATO că este pe cale să intre în război cu Moscova. Iar un război NATO - Federația Rusă ar degenera aproape sigur într-un război total nuclear, care ar duce la ștergerea de pe suprafața pământului a ambelor tabere.
„NATO este îngrijorată de faptul că admiterea Ucrainei ar declanșa un război direct și imediat al Alianței cu forțele de la Kremlin și că acest lucru ar putea escalada la utilizarea armelor nucleare. Într-adevăr acest punct de vedere îi trimite un semnal lui Vladimir Putin că ar trebui să continue lupta. Însă atâta timp cât războiul va continua, NATO nu va admite Ucraina ca membru și, prin urmare, Putin crede că mai are șanse de câștig. Răspunsul corect ar fi: că orice ar face, Putin nu va reuși niciodată să învingă Ucraina”, mai spune el.
Un mesaj ferm transmis Rusiei
Continuarea războiului ar fi, prin urmare, inutilă și devastatoare pentru Rusia, susține generalul.
„Continuarea cu procedurile de aderare ale Ucrainei la NATO va trimite acest mesaj. Mesajul este important și pentru redresarea economică a Ucrainei. Ucraina are nevoie, după calculele economiștilor de o creștere a PIB-ului de 25 de miliarde de dolari pentru a produce un profit (extraordinar) de 5 miliarde de dolari pentru bugetul de stat, atenuând astfel nevoia de sprijin bugetar occidental”, adaugă generalul Grumaz.
El a comentat și încercările ucrainenilor de a forța mâna NATO, erijându-se în salvatoarea statelor democratice și a democrației. Ultimul care a susținut acest lucru au fost ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba.
„Afirmația ministrului de externe al Ucrainei că țara sa servește drept garanție pentru flancul estic al NATO nu oferă un motiv suficient pentru includerea Ucrainei în Alianță. Ucraina este obligată să contracareze Rusia datorită poziției sale geografice, indiferent de statutul său sau nu în NATO. Evenimentele din februarie 2022 demonstrează că Statele Unite și aliații săi sunt capabili să asiste Ucraina în mod eficient în a rezista agresiunii ruse, fără a cere ca Ucraina să facă parte din NATO”, încheie generalul Alexandru Grumaz.
Se încarcă comentariile...
