Marine Le Pen, femeia care a adus extrema dreaptă pe primul loc în preferinţele francezilor

Partidul de extremă dreapta, Frontul Naţional, din Franţa a atins în apropierea alegerilor europene cel mai înalt nivel al său de popularitate, în condiţiile în care 34% din francezi spun că sprijină ideile formaţiunii, potrivit unui sondaj de opinie TNS Sofres.

Pe de altă parte, 59% sunt împotriva propunerilor majore ale Frontului Naţional, printre care respingerea imigraţiei, conform rezultatelor acestui studiu preluat de presa franceză.

Frontul Naţional este într-o continuă ascensiune pe scara popularităţii în Franţa de când Marine Le Pen a preluat conducerea formaţiunii, înlocuindu-l pe tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în 2011. În urmă cu trei ani, formaţiunea cu platformă eurosceptică se situa la 22% din intenţiile electoratului, urmând o creştere până la 31% în 2012 şi 32% în 2013.

58% din oamenii intervievaţi au o opinie favorabilă despre Marine Le Pen, conform sondajului de opinie realizat între 30 ianuarie şi 3 februarie pe un eşantion reprezentativ de 1.021 de persoane.

Un număr tot mai mare de francezi o susţin pe Le Pen deoarece „înţelege problemele zilnice ale francezilor“ şi „are idei noi pentru soluţionarea problemelor ţării, a explicat directorul general al TNS Sofres, Edouard Lecerf.

Cu toate acestea, liderul extremei drepte franceze nu a reuşit să-i convingă pe francezi în legătură cu două dintre cele mai semnificative puncte ale programului său în perspectiva alegerilor din luna mai pentru Parlamentul European: ieşirea Franţei din zona euro şi „prioritatea naţională“ în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. Le Pen doreşte să implementeze acest concept de „prioritate naţională“ pe piaţa de muncă pentru a limita fluxul de imigranţi care, potrivit partidului său, „ocupă locurile de muncă ale francezilor“.

Ascensiunea Frontului Naţional a avut loc în contextul unei dezamăgiri electorale cauzate de preşedintele socialist, Francois Hollande, care potrivit ultimelor sondaje era creditat cu susţinere din partea a mai puţin de 15% din electoratul francez. Problemele economice din ultimii şase ani, retorica anti-imigraţionistă şi criza de legitimitate a Uniunii Europene sunt argumente care stau la baza orientării spre extremismul de dreapta a electoratului francez.

Începând cu a doua jumătate a anului trecut, Marine Le Pen a început o ofensivă fără precedent în scopul combaterii etichetelor de xenofobie, rasism şi extremism, delimitându-se, spre exemplu, de convingerile antisemite ale extremei drepte franceze din timpul conducerii tatălui său.

De asemenea, ea a cerut în repetate rânduri ca formaţiunea pe care o conduce să nu mai fie catalogată ca extremă-dreapta, încercând astfel să normalizeze imaginea Frontului Naţional, îndreptându-şi atenţia şi spre electoratul moderat din Franţa. 

În plus, Le Pen îşi promovează cu abilitate imaginea de lider puternic, al cărui interes primordial este Franţa, şi nu Europa, mizând pe restabilirea orgoliului naţional francez, afectat de ascensiunea Germaniei în poziţia de lider al UE.

Efectul creşterii simpatiei pentru radicalii de dreapta se resimte atât în Franţa, dar şi în UE, prin adoptarea discursurilor eurosceptice şi populiste de către formaţiunile de centru.  

Într-o primă reacţie după publicarea acestui sondaj de opinie, ministrul francez al muncii Michel Sapin a recunoscut că este „îngrijorat“ mai ales de „motivul“ pentru care a crescut numărul celor ce aderă la ideile FN. Într-un interviu pentru postul de radio France Info, Sapin l-a criticat pe preşedintele Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP), Jean-François Copé, considerând că „are acelaşi limbaj“ şi îi validează discursul.