Joja: „Anexarea din Ucraina nu schimbă nimic”. Opinia unui expert în securitate despre amenințarea nucleară a lui Putin

Iulia Joja, expert în securitate europeană, vorbește despre riscul unui atac nuclear în condițiile anexării celor patru zone din Ucraina și ale mobilizării armatei, dar și în ce măsură pot determina acestea o eventuală debarcare a lui Vladimir Putin.

Imagine de la ceremonia de anexare a celor patru regiuni din Ucraina. FOTO: EPA EFE

Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, crede că anexarea celor patru regiuni din Ucraina nu va schimba probabilitatea unui atac nuclear. Și după anexarea Crimeei, Rusia a avertizat că un atac asupra peninsulei va determina un răspuns nuclear. „Totuși, teritoriul Crimeei a mai fost atacat și nu s-a întâmplat un atac nuclear”, spune experta. Joja a mai spus că liderul de la Kremlin a considerat, de-a lungul războiului, că orice răspuns al Occidentului de a ajuta Ucraina este un atac la adresa securității Rusiei, care o îndreptățește să folosească arma nucleară.

Cum schimbă anexarea celor patru regiuni din Ucraina logica folosirii armei nucleare de către Rusia?

Se schimbă în măsura în care Moscova încearcă să ne schimbe nouă percepția, așa cum a făcut în 2014, când, anexând Crimeea, a creat în mintea Occidentului un fel de tabu, arătând că peninsula face parte din Rusia și o va apăra cu toate mijloacele. Rusia a făcut această anexare ilegal, Occidentul nu o recunoaște, și nici cele mai multe țări din lume. Atunci, faptul că Rusia declară că Zaporije, de exemplu, este teritoriu rus, în fapt nu schimbă nimic.

„Rușii consideră orice amenințare la adresa securității naționale”

Dar din perspectiva doctrinei militare rusești?

Sunt mai multe aspecte aici. Ei au mai spus acest lucru și în raport cu Crimeea și totuși teritorii din Crimeea au fost atacate și nu s-a întâmplat nimic. Cel de-al doilea aspect este că Rusia poate invoca doctrina privind folosirea armei nucleare în scop de apărare a teritoriului, în aceeași măsură în care poate să invoce orice. Doctrina militară a Rusiei își „autodă” dreptul de a folosi arme nucleare și în scop ofensiv. În strategia din 2012 se prevede dreptul pe care și-l dă Federația Rusă de a folosi arma nucleară ca primă instanță, pur și simplu. În alte doctrine militare ale unor țări cu putere nucleară, nu este prevăzut dreptul de a folosi armă nucleară ca răspuns la un atac convențional. În timpul Uniunii Sovietice, doctrina militară  spunea același lucru, dar această doctrină s-a schimbat în 2012, când s-a stabilit dreptul de a folosi arma nucleară ca răspuns la un atac convențional, în condițiile în care este amenințată securitatea sau integritatea teritorială a Rusiei. Din punct de vedere al retoricii ruse orice poate fi considerat amenințare la adresa securității naționale.

În plus, Rusia a amenințat Occidentul cu armă nucleară din 2014, când a anexat Crimea. Atunci s-a spus: „nici să nu vă gândiți să răspundeți într-un fel că ne alocăm dreptul de a folosi arma nucleară”.

Pe parcursul acestor 7-8 luni de invazie a Rusiei împotriva Ucrainei, armele nucleare au fost invocate în mai multe rânduri, în aceeași măsură în care orice răspuns din partea Occidentului de a sprijini Ucraina a fost considerat un atac la adresa secuității Rusiei. Faptul că Occidentul livrează arme a fost considerată o amenințare la adresa securității Moscovei, faptul că a crescut raza de acțiune a armelor trimise în Ucraina a fost considerată amenințare, faptul că s-au impus sancțiuni a fost considerată o amenințare.

În acest context, care a fost principalul scop al anexării?

Acela de a schimba Occidentului percepția, de a încerca să creeze un tabu cu privire la anumite teritorii. Apoi, pentru consumul intern, în absența unor victorii și în prezența unor multiple eșecuri, Putin a încercat să își asigure prin acele festivități ocazionate de anexare, niște victorii. Noi ne așteptam la o anexare ilegală încă din martie. 

Ce scop a avut mobilizarea parțială?

A fost o necesitate apărută pe fondul faptului că cele mai capabile trupe au fost învinse. Pentru a susține acest război, Putin are nevoie de resurse umane, chiar dacă sunt complet neadecvate pentru această operațiune. Din punct de vedere demografic, are suficiente resurse umane, până la urmă e un stat de peste 140 de milioane de locuitori.

Și această mobilizare a fost discutată și anunțată ca posibilitate din martie. Putin a încercat pe cât a putut să evite mobilizarea, deoarece este o mișcare foarte nepopulară. În ceea ce privește impactul asupra operațiunilor din est, tind să cred că nu va exista. Ucrainenii au învins cele mai antrenate și mai dotate trupe rusești. Ceea ce trimit, din ce vedem acum, sunt niște oameni fără antrenament de bază și chiar fără echipament de bază uneori. E destul de tragic. 

Putem să speculăm și că prin această mișcare s-a încercat intimidarea Ucrainei sau a Occidentului. Știm atâtate detalii despre luptă și cât de prost merge, încât ar trebui să fie destul de clar că nu vor avea un efect major aceste valuri de mobilizare. Pentru a mobiliza trupe, în mod serios, au nevoie de minimum trei luni și până la un an. Avem deja imagini și rapoarte despre trupe care au fost deja trimise pe front fără niciun fel de antrenament.

Nu-i pasă de ce spune populația

Cum percepe Putin impactul mobilizării asupra populației? Poate o astfel de decizie să determine un protest masiv anti-Putin?

Cred că nu-i pasă foarte mult, pentru că a reușit să transforme regimul politic de la Kremlin într-unul autoritar. Mult timp i-a păsat de opinia publică. În momentul în care Moscova a invadat prima dată Ucaina și a fost anexată Crimeea, Putin a crescut major în popularitate. Acum însă, vom vedea o reducere a popularității lui, dar nu știu dacă va fi suficient de semnificativă pentru a-l înlătura de la putere, având în vedere caracterul regimului.

Sunt din ce în ce mai multe voci care susțin că aceste decizii controversate ale lui Putin ar putea să determine înlăturarea lui din interior. Cum vedeți acest scenariu?

Evident, Putin ar trebui înlăturat, dar asta depinde de cum reacționează cei de la Moscova. Problema pe care trebuie să ne-o punem este: dacă va fi înlăturat, există șanse să fie înlocuit cu cineva care să vrea să se retragă din Ucraina? În acest moment, nu se reliefieazaă nico personalitate care ar putea să-l înlocuiască pe Putin și să dorească să oprească acest război. Ceea ce vedem sunt voci care cer și mai mult război. 

Cine este Iulia Joja 

Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frotnier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.