INFOGRAFII Criza: grecii dau vina pe oricine altcineva

Grecii au protestat încă o dată miercuri seară, în faţa Parlamentului, la o demonstraţie împotriva austerităţii

Încă o dată, soarta Greciei depinde de o reuniune la nivel înalt a miniştrilor de Finanţe din zona euro. Dacă aceştia decid să nu deblocheze următoarea tranşă a împrumutului, Grecia intră în faliment.

Pentru a treia oară în mai puţin de cinci ani, grecii sunt la un pas de faliment. Tehnic, statul ar putea fi considerat deja în incapacitatea de plată a datoriilor, mai ales după ce a refuzat plata unei tranşe către Fondul Monetar Internaţional, la începutul acestei luni. Joi, miniştrii Finanţelor din statele din zona euro se vor reuni la Luxemburg în ultima încercare de a găsi o soluţie . 

Vineri va fi prea târziu: grecii au de refinanţat obligaţiuni guvernamentale în valoare de 1,69 de miliarde de euro. De data aceasta, nemaifiind vorba despre o datorie către Banca Centrală Europeană sau de FMI, ci de bani pe care îi are de dat finanţatorilor privaţi, declararea incapacităţii de plată ar fi inevitabilă. Atena şi capitalele europene speră însă ca scenariul de coşmar să nu se adeverească acum, după ce a fost fentat de două ori, în 2010 şi în 2012. Premierul elen Tsipras joacă la două capete. 

Dacă nu va reuşi să-I convingă pe partenerii din uniunea monetară să-I dea următoarea tranşă din împrumutul de urgenţă în ciuda faptului că nu a implementat reformele cerute de ei, atunci va încerca să încheie pe grabă un acord cu Rusia. Angajându-se să permită construirea unui gazoduct rus pe teritoriul Greciei, Tsipras speră să primească, în avans, cinci miliarde de euro de la preşedintele rus Vladimir Putin, cu care se va întâlni tot la Sankt Petersburg.

În ciuda situaţiei critice în care se află, guvernul elen refuză în continuare să accepte nevoia de reformare a cheltuielilor publice, folosind încă o data austeritatea drept sperietoare. Cât timp Executivul de la Atena a aplicat reformele stabilite împreună cu Troika, deficitul bugetar al Greciei a scăzut de la peste 16% în 2009 la mai puţin de 4% în 2014. Reformele au fost însă dure, iar nivelul de trai al populaţiei a scăzut dramatic. 

Deşi au aplicat tăieri succesive ale salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale, guvernanţii eleni s-au dovedit a fi mult mai reticenţi în a implementa programul de privatizări cerut de creditorii internaţionali. Pe de altă parte, mii de greci s-au adunat miercuri seara în faţa Parlamentului, la o demonstraţie împotriva austerităţii, relatează Euronews.

În urma unei mobilizări pe Facebook, mii de persoane s-au adunat în Piaţa Syntagma pentru a susţine Guvernul în negocierile cu liderii străini.

Mitingul a fost convocat înaintea unei reuniuni potenţial decisive, joi, a miniştrilor europeni de Finanţe, care este considerată ultimul efort de a opri un default al Greciei care o va împinge către o ieşire din zona euro.

Într-un schimb de replici dure, premierul grec a trasat o linie roşie în privinţa tăierii pensiilor, însă unul dintre negociatorii săi a declarat că Atena este pregătită să facă alte concesii în vederea ieşirii din actualul impas.

Este considerată o abordare riscantă, nespecifică zonei euro, şi a provocat iritare în Europa. Un membru al coaliţiei de guvernare din Germania i-a catalogat pe membrii Guvernului elen drept "clovni" şi a avertizat Atena că nu vor exista "compromisuri" pentru păstrarea ţării în spaţiul de circulaţie al monedei unice.

Grecia încă nu a reuşit să încheie un nou acord de finanţare cu instituţiile internaţionale, după ce a decis să rupă acordurile iarna aceasta, după venirea la putere a Guvernului Tsipras.

Noii lideri greci au fost aleşi tocmai în baza promisiunilor de a renunţa la măsurile de austeritate. Germania, statul care a contribuit cu cea mai mare parte a creditului acordat de UE Greciei, refuză să accepte un nou plan de restructurare a datoriei elene.

Cancelarul Angela Merkel a respins ferm orice propunere de reorganizare a datoriei, după ce liderii de la Atena au anunţat că nu vor mai negocia cu reprezentanţii troicii FMI - Comisia Europeană – Banca Centrală Europeană, ci direct cu reprezentanţii guvernelor din UE, pe care vor să-i convingă să accepte pierderi la cele două pachete de urgenţă acordate Greciei în 2010 şi 2012. 

Al doilea acord de urgenţă acordat Greciei s-a bazat în mare parte pe o astfel de restructurare, prin care creditorii privaţi ai statului (bănci, fonduri de investiţii) au fost forţaţi să accepte recalcularea dobânzilor, ceea ce a însemnat „ştergerea” a 100 de miliarde de euro din datoria publică a Greciei. De data aceasta, restructurarea nu s-ar mai limita la creditorii privaţi, afectând şi împrumuturile acordate de guvernele din UE.

Cu alte cuvinte, o parte importantă din banii cu care alţi europeni au împrumutat Grecia nu ar mai fi rambursată vreodată. Cancelarul german Angela Merkel este cea mai puternică voce care se opune acestui scenariu. 

Berlinul nu doar că refuză restructurarea, ci a negat că ar exista discuţii privind acordarea unui nou împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru Grecia. Multe dintre propunerile înainte de oficialii eleni „sunt divorţate de realitate”, au declarat guvernanţi nemţi citaţi tabloidul britanic „Daily Mail”. 

În două pachete de urgenţă, UE şi FMI au acordat Greciei împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Deşi în 2012 creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi în valoare de 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate, datoria publică a Greciei se ridică în prezent la 315 miliarde de euro, adică peste 175% din Produsul Intern Brut. 

Din această sumă, guvernele din zona euro au de recuperat 195 de miliarde de euro, adică 62% din datoria Greciei. În schimb, creditorii privaţi deţin 17% din aceasta