„Fățărnicia de la Bruxelles”. Ungaria acuză UE de ipocrizie în privința aderării Moldovei și Ucrainei
0Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene declară public că susţin extinderea Uniunii, dar în culise se opun acesteia, a afirmat ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó, aflat în vizită la Chișinău.

„Nu vreau să vă stric dispoziţia, dar sarcina noastră importantă este să punem capăt făţărniciei care a apărut la Bruxelles referitor la extinderea UE. De fapt, majoritatea ţărilor vorbesc despre cât de mult susţin extinderea. Eu sunt acolo şi, atunci când nu este prezentă presa, ci doar noi, cei 27 de membri, miniştrii vorbesc mai degrabă împotriva extinderii, decât pentru. Ei nu spun direct că nu, ci spun ce fel de îmbunătăţiri urmează. Unii spun că trebuie să ne concentrăm mai mult pe calitate, nu pe cantitate, iar asta e o metodă birocratică bună, care îţi permite să nu faci nimic, sub pretextul aşteptării calităţii”, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjaro, răspunzând la o întrebare pusă de NewsMaker despre poziţia Ungariei în ceea ce priveşte aderarea Republicii Moldova la UE, în contextul preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene
Afirmații sale vin după ce, la 1 iulie 2024, Ungaria a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Belgia pentru o perioadă de șase luni. Este pentru a doua oară când Ungaria deține această președinție.
Reprezentantul Ungariei la UE, a declarat anterior că Budapesta nu intenționează să susțină aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană în această perioadă, dar se va concentra pe promovarea negocierilor de aderare a țărilor din Balcanii de Vest.
Acesta a transmis totodată că procesul de aderare la Uniunea Europeană al țărilor precum Republica Moldova și Ucraina ar trebui evaluat individual, fără a permite ca performanța uneia să fie frânată de întârzierea celeilalte în implementarea reformelor.
Ungaria nu susține aderarea Ucrainei
Ministerul de externe maghiar, Péter Szijjártó susține că procesul de aderare al Republicii Moldova nu trebuie să depindă de Ucraina, dar trebuie să se desfășoare conform progreselor înregistrate de fiecare țară.
„Nu este întâmplător faptul că am spus că țările trebuie evaluate individual. Este un proces pe bază de merite. Există acțiuni și condiții care trebuie îndeplinite. Dacă se îndeplinesc, e în regulă, dacă nu, trebuie să continuăm să lucrăm la aceasta. Și există câteva probleme grave referitoare la Ucraina, așa cum spun faptele, nu opoziția politică. Noi avem o comunitate semnificativă în Ucraina. Drepturile acestei comunități maghiare din Ucraina sunt încălcate în mod brutal. În ultimii ani, în Ucraina s-au luat diverse decizii care au restricționat drepturile acestei comunități maghiare și au îngrădit enorm accesul la cultura și educația în limba maternă, iar una dintre valorile cele mai importante ale UE este apărarea minorităților naționale. Ucraina merge în sens tocmai opus, ceea ce noi nu putem accepta. Republica Moldova nu a adus niciodată prejudicii Ungariei, Ucraina a adoptat în mod continuu astfel de măsuri”, a declarat ministrul maghiar de externe pentru NewsMaker.
Reproșuri la adresa UE
În același timp, oficialul maghiar a declarat că Europa de astăzi nu mai este la fel de puternică cum a fost cândva, iar pentru a o restabili „este nevoie de suflu nou”.
„Suntem într-o perioadă foarte grea, dacă ne uităm la continentul european. Nu trebuie să ne concentrăm doar pe provocările războiului, ci și pe noua ordine mondială care se conturează, care nu va aduce consolidarea și fortificarea Europei. Din păcate, în zilele noastre, Europa și UE au slăbit în perioada recentă. Noi credem că întrebarea este cum putem să dăm un nou avânt Uniunii Europene, cum poate genera energie nouă și cum poate primi noi ambiții. Noi considerăm că avântul și energia pot fi aduse către UE prin extinderea într-un mod cât se poate de rapid, astfel încât să fie acceptată și Republica Moldova în UE”, susține Péter Szijjártó.
Vizita ministrului maghiar de Externe la Chișinău are loc la câteva zile după ce președinții țărilor baltice, Klaus Iohannis, președintele României, și premierul polonez Donald Tusk au fost și ei în capitala Republicii Moldova.