Expert în geopolitică, după summitul de la Vilnius: „Lui Putin îi este mai mult frică de noi decât nouă de el” | INTERVIU
0Harry Nedelcu, director senior pentru geopolitică la Rasmussen Global, a vorbit, într-un interviu în exclusivitate pentru „Adevărul”, despre istoria și implicațiile garanțiilor de securitate oferite Ucrainei.
Ţările G7 au comunicat miercuri la Summitul NATO de la Vilnius angajamentele de securitate pe care și le asumă față de Ucraina. Ţările G7 s-au angajat miercuri să acorde un sprijin militar ''pe termen lung'' Ucrainei pentru a o ajuta să lupte împotriva Rusiei, dar şi pentru a descuraja Moscova de orice atac viitor împotriva statului vecin.
Garanțiile de Securitate pentru Ucraina sunt bazate în mare parte pe Kyiv Security Compact, un draft de garanții de securitate al cărui autor principal a fost Harry Nedelcu și care a fost prezentat de Anders Fogh Rasmussen președintelui Zelenski în septembrie 2022.
Harry Nedelcu este născut în România și a crescut în Canada, părinții săi fiind originari din Constanța. Are o experiență de peste 11 ani în politici publice, are un doctorat în relații internaționale la Universitatea Carleton din Ottawa și a lucrat inclusiv pentru NATO, în perioada 2015-2016.
Licențiat în Științe Politice, Relații Internaționale și Istorie la Universitatea McGill, una dintre cele mai bune din Canada, Harry Nedelcu a predat șapte ani la Universitatea Carleton. Actualmente lucrează din 2016 la Rasmussen Global (firmă fondată în 2014).
Garanțiile de securitate față de Ucraina adoptate la summitul NATO de la Vilnius își au originea în Kyiv Security Compact, un draft de garanții de securitate al cărui autor principal ai fost și care a fost prezentat de Anders Fogh Rasmussen președintelui Zelenski în septembrie 2022. Cum s-a născut ideea acestui draft din 2022 și cât de mult conferă securitate regiunii acest set de garanții?
Ideea s-a născut de la o întrebare grea la momentul acela - primăvara lui 2022 la câteva luni de la invazie - și tot la fel de grea acum: ce i se poate oferi Ucrainei in timp de război până când va putea adera la NATO? Întrebarea a venit chiar de la Biroul Președintelui Zelenski. În acest scop, împreună cu Anders Fogh Rasmussen am format un grup de experți și oameni politici care să răspundă la această întrebare. În toamna lui 2022, am călătorit la Kiev (una dintre cele câteva călătorii acolo în timp de război), împreună cu Anders Fogh Rasmussen, unde a fost prezentat președintelui Zelenski această recomandare ce a devenit mai târziu cunoscuta sub numele de “Kyiv Security Compact” sau KSC. Este o construcție nouă pentru ca nu există un precedent exact în trecut. Totuși inspirația au fost garanțiile de securitate din partea SUA pentru Israel.
Asta a fost doar începutul - ideea inițială, pe hârtie. A fost bine primită la Kiev bineînțeles. Dar percepută cu răceală în capitalele europene și de multe ori înteleasă greșit. Est europenii o vedeau ca pe un substitut periculos pentru aderarea la NATO. Vesticii - ca pe ceva prea ambițios care i-ar putea forța să intre în război. Au urmat zeci de întâlniri, călătorii prin capitale, ca să explicăm ce înseamnă și ce ar presupune de fapt aceste garanții. În aproximativ 10 luni am reușit să convingem factorii de decizie, contribuind la ceea ce s-a desfășurat miercuri la Vilnius.
Sunt voci care spun că aceste garanții de securitate sunt un „substitut” pentru aderarea Ucrainei la NATO, în timp ce președintele Zelenski a declarat este vorba de garanţii pentru Ucraina „în vederea aderării la NATO" şi nu "în locul (aderării la NATO)". Sunteți de acord cu președintele Zelenski?
Sigur că sunt de acord - eu am scris asta în recomandările originale. Ideal ar fi ca Ucraina să adere la NATO cât mai curând. Dar era - și este - foarte clar că acum acest lucru este deocamdată imposibil; Ucraina este o țară în război. În interimat însă, Kievul are nevoie de garanții de securitate care să asigure ca Ucraina să se poată apăra singură, până când procesul de aderare va fi finalizat.
Soluția garanțiilor de securitate și asistență militară oferite de G7 și de UE Ucrainei a mai fost aplicată și în cazul Israelului. Cât de eficientă credeți că va fi această soluție în cazul Ucrainei?
Așa este. După cum am mai spus, angajamentele Americii față de Israel au fost un model pentru KSC și ceea ce a devenit declarația comuna de ieri. Garanțiile pot fi eficiente, dar pentru asta e nevoie de 3 lucruri:
1. Să fie obligatorii din punct de vedere juridic și nu doar la nivel politic declarativ, consfințite prin înțelegeri internaționale între parteneri și Ucraina, și ratificate de legislaturile statelor respective.
2. Să existe un corp consultativ - care de exemplu poate evalua nivelul de amenințare în caz de noi atacuri ale Rusiei - așa cum există la NATO prin Articolul 4.
3. Sprijinul partenerilor să fie deschis, pe termen lung, să acopere livrarea de armament, intelligence, exerciții comune dar și industria ucrainiană.
Așa cum modelul israelian a fost o inspirație pentru Ucraina, cred ca exista o oportunitate pentru modelul ucrainian sa devină la rândul lui o inspirație pentru alte state. Aici am în vedere de exemplu conflictul înghețat din Republica Moldova. Formatul 5+2 nu este unul care sa funcționeze sau care sa fi dat rezultate concrete. Când vorbim de securitatea din regiune, nu putem să nu vorbim și de Republica Moldova și problema de securitate din regiunea transnistriană (un avanpost rusesc ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, în coastele Ucrainei, și care evident este in detrimentul securității și intereselor României).
Cât de mult ajută și România garanțiile de securitate oferite Ucrainei?
România după Polonia este al doilea mare vecin din vestul Ucrainei și a doua mare țară în Europa Centrala și de Est. În textul Declarației comune de la Vilnius este loc pentru orice stat să se alăture. În viziunea originală al KSC, Polonia și România au un loc important, ca vecini. De exemplu, România ar putea deveni un principal actor pentru exerciții militare comune. Bucureștiul deja înțeleg că a oferit un hub pentru instrucție pe F-16.
Este cea mai bună garanție pentru Ucraina să fie în NATO?
Cu siguranță da. Faptul că summitul de la Vilnius reduce numărul de pași spre aderare prin eliminarea MAP e un lucru pozitiv. Sigur ar fi fost și mai bine să se ofere un parcurs mai clar (chiar dacă fără o cronologie clară pentru ca nu e posibil acum pe timp de război). Totuși noul consiliu NATO-Ucraina ar trebui sa primească un mandat de la aliați pentru a articula exact care sunt pașii necesari pentru Ucraina ca sa primească la un moment dat o invitație de aderare.
Care este riscul ca aceste garanții de securitate adoptate la Vilnius să ducă la reacții radicale din partea Rusiei?
Reacțiile radicale ale Moscovei deja au fost luate pe 24 februarie 2022, când Rusia a invadat ilegal Ucraina fără nicio provocare din partea Kievului; și a declanșat cel mai mare război în Europa de la Al Doilea Război Mondial. Aderarea Finlandei și Suediei deja arată cu câtă neputință Rusia asistă la un NATO care e din ce în ce mai puternic și mai aproape de granițele sale - exact opusul a ceea ce au încercat sa obțină.
Frica de ruși (și de posibile reacții ale Moscovei) nu ne-a adus într-o poziție mai bună în ultimele decenii și nu ne-a adus mai multă siguranță în Europa. Din contră. Ezitările noastre privind Rusia au contribuit și ele la decizia Moscovei de a porni acest război. Au profitat de frica noastră colectivă, a Vestului, inclusiv decizia greșită a aliaților NATO la București în 2008 de a nu demara aderarea Ucrainei si Georgiei la Alianță – decizie luată atunci tot de frica de a nu-i deranja pe ruși. Frica de ruși este de înțeles poate din motive istorice dar azi nu se justifică. Lui Putin îi este mai mult frică de noi decât nouă de el.
Se încarcă comentariile...
