Cum acţionează reţelele de prostituţie, la nivel mondial

Prin internet, cele mai vulnerabile persoane răspund unor oferte de locuri de muncă false în străinătate

Prostituţia continuă să se extindă într-o „vastă piaţă globalizată“, accentuată de o mai mare libertate de mişcare a persoanelor, de dezvoltarea internetului şi de banalizarea cumpărării trupului uman, a atras joi atenţia, într-un raport, Fundaţia franceză Scelles, care luptă împotriva exploatării sexuale, relatează Agerpres.

În raportul său anual pe 2012, denumit „Exploatarea sexuală, o ameninţare care se extinde“, Fundaţia Scelles analizează prostituţia din 66 de ţări, unde „numărul persoanelor care se prostituează este în continuă creştere, iar exploatarea sexuală apare mai mult ca oricând ca o vastă piaţă la nivel mondial în care naţionalităţile se amestecă“.

„Proxeneţii încheie acorduri comerciale între ei“, a spus el, dând exemplul unor proxeneţi români care „vindeau tineri ecuadorieni francezilor“ sau al unei reţele libaneze „care căuta femei în Venezuela pentru a le vinde în Franţa“, citează agenţia Agerpres.

Exploatarea sexuală este accentuată de o „circulaţie mai uşoară a mărfurilor şi persoanelor“, a adăugat el. S-a terminat perioada în care camioanele transportau în mod clandestin prostituate pentru a trece frontierele: astăzi, majoritatea prostituatelor provin din străinătate (90%), „cu acte autentice sau mai puţin autentice. Ele ajung cu avionul în baza unor contracte“, a spus el, dând exemplul prostituatelor nigeriene sau chineze, care vin „prin intermediul birourilor de turism“.

În Cipru, de exemplu, reţele aduceau femei din Ucraina şi Rusia despre care pretindeau că sunt „dansatoare exotice sau artiste“, înainte de a le trimite în ţări din Golf.

Criza economică a exacerbat nesiguranţa şi a făcut din cumpărarea corpului uman ceva banal, a afirmat Sandra Ayad, responsabilă a Centrului pentru cercetare internaţională şi documentare privind exploatarea sexuală (Crides), creat de Fundaţia Scelles, care a coordonat raportul.

Prin internet, cele mai vulnerabile persoane răspund unor oferte de locuri de muncă false în străinătate — baby-sitting, menajere sau în domeniul modelingului, a mai spus ea. Apoi, obligate să-şi plătească o datorie de multe ori foarte mare pentru a trece frontiera (aproximativ 50-60.000 de euro), ele sunt constrânse să se prostitueze, a explicat Yves Charpenel.

În final, o prostituată aduce în medie 150.000 de euro pe an proxenetului ei, precizează raportul.